joi, 30 aprilie 2009

O vorba buna !

Cat de mult conteaza ca atunci cand ai o problema ,sa fii ascultat,incurajat,sfatuit !...De multe ori problemele ce nu ne dau pace se nasc si mor in noi,renuntand la a le impartasi celorlalti.Poate din teama de a nu fi ascultati sau poate din dorinta de a ne ascunde undeva in spatele propriei fiinte,alegem tacerea.
Ieri, o batranica ma astepta sfioasa la intrarea in scoala.Cu un buchet de trandafiri,a incercat timida sa ma abordeze.M-am oprit,am ascultat...Nu-mi cerea nimic altceva decat un sfat,un raspuns la intrebarea"cum e mai bine"Mi-a povestit cum,in urma unui divort urat,fata ei,absolventa de facultate,a fost nevoita sa plece in strainatate nu ptr a-si cumpara masina sau casa.Nu,nici vorba,pentru a putea plati datoriile....uriasele datorii.Copilul,elev in clasa a 6,a ramas cu bunica.De aici povestea devine comuna cu a multor copii...Cu lacrimi in ochi mi-a spus toate acestea.Ar fi dispusa ca din pensia ei sa-l pregateasca,sa-l ajute.Dar,copilul are potential,nu e nevoie de altceva decat de atentie, si aceasta nu costa.Am stat de vorba cu el,cu rabdare si,la ora de mate a fost ochi si urechi,a raspuns...
Am fost si eu in situatia batranei.Profesorul din mine s-a transferat in parinte si a mers sa ceara un sfat.Desi interlocutoarea mea,mult mai tanara si mai lipsita de experienta era foarte incurcata de prezenta mea,m-a ascultat,a gasit cateva solutii pe termen scurt.M-am intors acasa plina de speranta....
Daca azi cineva va cere o clipa,acordati-o...maine e posibil sa v-o dea inapoi!

marți, 28 aprilie 2009

A inceput nebunia!

Da,a inceput nebunia tezelor cu subiect unic.Acasa ca si la scoala,cuvantul de ordine este teza.Copil de la scoala ori copil personal primeste din partea mea povata:"trebuie sa mai lucrezi". La cei de clasa a opta nota conteaza in mod real la cei de clasa a 7,nu se stie.Aceeasi incertitudine totala.Va fi admitere spun unii,vor fi si teze spun altii,una peste alta copii au comportamente cat se poate de diferite.Unii sunt indiferenti,altii din contra prea plini de zel,unii simt ca pot mai mult,altii se tem de o catastrofa. Nu este usor nici pentru ei,nici pentru parinti dar nici pentru noi, profesorii.
La tot acest stress prin care un elev constiincios trece,se adauga dorinta unora dintre dascali de a demonstra ca,desi obiectul predat de ei nu are teza,este la fel de important ca si matematica , romana,istoria sau geografia.Si,drept urmare acesti dascali ,acum,in aceasta perioada,incep a da teste peste teste,proiecte peste proiecte,cerinte care mai de care mai traznite.Evident ca notele sunt trecute cu satisfactie in catalog...Mi-as dori ca aceste medii generale sa nu mai conteze atat de mult,deoarece nu sunt relevante in buna masura.Evident ca spusele mele au un "of"personal dar as vrea sa cred ca nu-s singura.
Am un copil bun,sarguincios,care lupta de dragul meu mai ales pentru rezultate frumoase.Are si un obiect"cui"engleza...de care se indeparteaza vizibil pe zi ce trece si eu,ca mama si dascal pot spune ca nu e doar vina lui... As vrea sa pot spune mai multe,macar aici,in gradina mea virtuala,sa ma descarc, dar,mai bine ma opresc.Ce va fi,va fi....

vineri, 24 aprilie 2009

Suprapuneri

Maine e sambata,zi de sfarsit de saptamana,zi in care,dupa atat de multe sarbatori ar fi binevenita odihna. Dar ti-ai gasit! Maine,ar trebui sa fiu cam in patru locuri in acelasi timp:la olimpiada de matematica,la cercul pedagogic al profesorilor de matematica(desfasurat se pare undeva in afara Iasului),la un curs de perfectionare(despre invatarea activa) si evident acasa la pregatiri.Ei,cum sa ma impart?Toate sunt activitati necesare si OBLIGATORII,mai putin preg de acasa la care in mod evident voi renunta.

De ce apar aceste suprapuneri?Pe de o parte datorita numarului foarte mare de concursuri din calendarul MECT,concursuri mai mult sau mai putin valoroase, concursuri la care participa un numar impresionant de copii,concursuri sponsorizate in buna parte de parinti,concursuri care din pacate nu-si gasesc finalitatea decat in nise diplome de participare ptr cei mai multi dintre ei.

In alta ordine de idei,introducerea creditelor in evaluarea profesorilor a creat asa cum era de asteptat,nebunia obtinerii lor.Fiecare dintre noi face cat mai multe perfectionari,participa la cat mai multe cursuri ptr a strange,credite .Cu ce ramanem in urma acestor perfectionari?Din pacate cu aceeasi diploma de participare ca si elevii la concursuri,cu impacarea ca am mai pus 11-12 credite peste cele avute si atat.Singura mea perfectionare adevarata,a fost masterul(daca poate fi considerata perfectionare) in rest...

Am lasat la urma cercurile pedagogice care constau in intalniri ale prof de matematica , la nivelul judetului. In cadrul lor,asistam la lectii demonstrative,referate,dezbateri.Munca foarte mare ptr organizatori si atat.Toata lumea lauda,se plange de gaurile sistemului si pleaca acasa cum a venit.

Am dorit sa va prezint aceste activitati ale muncii noastre de dascali,activitati utile sau inutile,depinde din ce unghi le privesti,pentru a demonstra inca odata ca meseria de dascal nu implica doar cele 4 ore (in medie)dintr-o zi, asa cum se vehiculeaza cu rea vointa in presa.

Va doresc un sfarsit de sapatamana linistit!

marți, 21 aprilie 2009

NICAIERI IN LUME !

Nicaieri in lume pomii nu infloresc asa frumos!
Nicaieri in lume,verdele ierbii nu este asa verde si plin de viata!
Nicaieri in lume,somnul nu-mi este mai adanc,sufletul mai linistit!
Nicaieri in lume nu ma simt mai ocrotita,mai iubita,mai protejata!
Nicaieri in lume nu rad cu toata fiinta mea...
Nicaieri in lume nu este ca acasa,acolo unde te-ai nascut,ai crescut,te-ai indragostit pentru prima data,ai scris primele file ale unui jurnal,ai privit intinsa fiind pe iarba si ai multumit cerului pentru bucuria de a fi,de a fi tu,printre ai tai...

Nicio casa din lume nu straneste in mine atata liniste precum casa parinteasca...Sunt toate acolo,asa cum le-am lasat,intretinute cu drag de mainile tremurande ale mamei,de dorinta ei de a schimba dar in acelai timp de a ne regasi acolo cand avem nevoie...

Nici o mangaiere nu este ca a lor...De ar putea mi-ar lua de pe umeri toate grijile,stiute si nestiute....Mana tatei,intinsa spre mana mea...fara cuvinte,fara vorbe stam de mana dorind parca sa tinem clipa..Am acum 40 de ani si n-am avut parte de un asemenea gest de tandrete din partea tatei...poate nici nu-l mai tine minte azi,dar eu,inca mai simt caldura mainii lui batrane...

Abia am plecat si a inceput sa-mi fie dor...
Oriunde in lume voi pastra amintirea lor ca pe o icoana...

vineri, 17 aprilie 2009

SARBATORI FERICITE!

Maine dimineata plec la parinti, la Rm.Sarat.Acolo mergem in fiecare an sa luam lumina si de la biserica si de la ai mei parinti batrani.Atat cat vor mai trai,vom fi mereu acolo,impreuna. Seara,sotul meu va merge cu mama la biserica, apoi la cimitir(e un adevarat ritual).Eu ii astept acasa cu tata si Madalin.Mama a pregatit toate bunatatile pamantului,repetandu-si neincetat"vin copiii".Duminica dimineata ne va trezi,cantandu-ne ca in fiecare an"Hristos a inviat" ,vom lua anafura si ne vom aseza la masa.Doamne cat de mult iubesc toate acestea!

Va doresc tuturor sarbatori fericite,pline da pace ,liniste sufleteasca si lumina.Hristos a inviat!

joi, 16 aprilie 2009

Pitestiul

N-am fost niciodata la Pitesti,nici in judetul Arges...Pot spune doar ca am o cunostinta virtuala acolo atat.Nici nu stiu prea multe despre oras,nici nu mi-a iesit in cale ca azi.... Da, azi am calcat toata ziua...maldare de rufe de toate natiile si de toate culorile..si,in timp ce calcam am ascultat Realitatea .Asa se face ca am auzit despre Pitesti ca fiind un "centru al coruptiei nationale". Aici a fost povestea permiselor,povestea arbitrilor,arestarea lui Penescu ajuns (daca nu era deja) star..Toate drumurle duc la Pitesti,toata lumea merge la Pitesti sa mai dea o declaratie,sa mai bea o bere...De ce toate la Pitesti? Sau mai binezis de ce ies la iveala doar cele de la Pitesti?Eu sunt sigura ca nu-i singurul loc unde misuna coruptia .

miercuri, 15 aprilie 2009

Sa va povestesc...

Nu,nu am terminat treaba dar merit si eu o pauza ! Va informam printre primele mele postari ca sotul meu e mare pescar si ca,atunci cand e posibil,mai comercializeaza si peste.
Eii,ieri a fost una din zilele acelea...Am avut meditatii ,mi-am facut balconul bec(nu vreti sa stiti ce era in el!), am spalat mochete si parchete ca mai tarziu sa ma asez in pat sa ma uit la minunea de meci...Cand s-a terminat meciul adica pe la 11 jumate,apare sotiorul..si nu singur ci cu vreo doua chiuvete de pesti asa,cat palma sa curat la ei cu drag! Daca fac scandal,ma aud vecinii,daca plang,fac riduri asa ca,mai calma ca oricand(multumesc Doamne ptr asta)am curatat dragii mei peste pana la 3(trei) dimineata.Nu l-am lasat pe azi ca-mi stricam programul asa ca ,incet, incet,mai un solz,mai niste icre,inca o punga si inca una...Am avut noroc cu TV...am revazut rezumetele meciurilor,priveghiul sotiei lui Salam,si telenovela nationala"Regina".Uite asa ma cultiv eu noptile.
Azi,am tras tare,ma apropii de final asa ca ,toate cel bune!

marți, 14 aprilie 2009

O moarte stupida

Probabil ati auzit la stiri despre tanara din Iasi,mama a unui copil de 4 luni,care in timp ce-si stergea geamurile a cazut de la etajul patru.Oboseala,graba,lipsa unei mese adecvate,te imping sa faci mai mult,si mai mult..te provoaca la acel"poti?"sau"mai poti?"care iata unde duce.Despre curatenie am mai vorbit cu ocazia sarbatorilor de Craciun...Pot spune ca exista fanatice in ale curateniei,femei care-si fac din aceasta curatenie o virtute.Si mie imi place dar, nu exagerez..Cat despre geamuri,asa cum stau eu la etajul 7..pana jos am timp sa-mi scriu testamentul,Doamne fereste!
Poate gresesc dar mie mi se pare stupid sa mori asa...sau poate e vorba doar de soarta si nimic mai mult!

luni, 13 aprilie 2009

Viata la oras, viata la tara....

Tot mai multi dintre noi viseaza ca la incheierea activitatii profesionale sa se retraga undeva ,la tara...Aceasta dorinta,ramane uneori la stadiul de proiect,alteori se concretizeaza...Sincera sa fiu,in urma cu cativa ani pentru mine era...o gluma buna aceasta retragere la tara,departe de lume,departe de marile magazine,de zgomotul orasului...Acum...acum ma trezesc visandu-ma in curtea casutei de la tara,intinsa pe o patura, avand ca singura preocupare alungarea micilor vietati ce vor sa ma cunoasca...
Poate sunt acum mai matura sau poate doar m-a obosit acest maraton intre doua luni,maraton in care fiecare zi isi are pretul ei,isi cere tributul ei..Poate doar am constatat ca nu sunt o mare fana a marilor magazine,ca nu am chemare spre cluburile de noapte...
Oarecum ciudat este ca nu visez la o reintoarcere in casa parinteasca...casa cu termopane si centrala termica,gresie si faianta,asfalt peste tot...Nu,eu ma visez la Piatra...si as minti de ar fi altfel...Poate este cel mai bun lucru pe care l-am facut acela ca nu am vandut acea casa...Cu timpul,ne vom crea acolo toate conditiile si ,cel putin vara,vom locui acolo...Asta e sansa noastra,ca avem unde fugi...poate multi si-ar dori-o...
Eiii,dar pana atunci dragii mei prieteni,mai e mult...ma apuc de curatenie cu batista in mana,sfatuindu-va sa aveti grija de voi!

vineri, 10 aprilie 2009

M-au invadat virusii !

Ca si cum virusii de raceala captati de Madalin si preluati de mine cu o viteza extrem de mare nu erau suficienti,iata ca si calculatorul meu da semne...si,cam stiu de unde...Va povestesc si pentru amuzament dar si pentru a nu repeta greseala mea.

In urma cu vreo doua saptamani pe adresa de mess primesc de la un anume"Sandu Jimbo" un mesaj de genul "sunt interesat de o relatie serioasa,bazata pe respect si iubire;nu conteaza trecut,nu conteaza prezent,conteaza doar viitorul".Am ras cu lacrimi,am dat"delete' si am crezut sincer ca e o greseala....Gresit !Cutia mea de mailuri s-a umplut de :"Sandu Jimbo,iti cere prieteni,iti trimite un trandafir,o felicitare,un zambet etc,etc....Am tot dat delete pana cand,m-am hotarat sa-l rog respectos pe distinsul nume de clown sa renunte...ei aici e partea frumoasa..cu un simplu click,am luat un virus mic....am scris mic doar ca sa rimeze ca in rest ,e mare rau...Mi-au spus cunoscutii ca au primit mesaje de la mine cu textul:"vrei sa vezi cum m-am tuns?"si eu n-am mai trecut de ceva vreme pe la coafor...cand eram pe blog si citeam cu atentie ceva,pac se intrerupea...sper sa fi rezolvat acum,iar daca am provocat neplaceri cuiva,scuze.

In rest,Mada e mai bine,eu mai rau pentru ca tusesc si-mi curge nasul,ochii, dar,prefer sa fiu eu in locul lui.Va doresc o zi buna si,multumesc inca odata pentru caldura pe care mi-ati transmis-o ieri!

joi, 9 aprilie 2009

Obiceiuri pe care, din pacate ,nu le-am pastrat

Exista multe dintre "ritualurile "casei parintesti care nu se mai regasesc azi in viata mea. As putea invoca lipsa de timp,nepasarea sau dezacordul vizavi de ele.Cert este ca,pentru doua din ele imi pare chiar rau....
Acasa,cand imi terminam masa ,ma inchinam si multumeam mamei pentru masa pregatita.La mine,pe langa faptul ca nu-mi multumeste nimeni ptr efortul de a pregati masa,nici macar eu,nu ma mai inchin...Foarte ciudat insa,cand merg la parinti,acest gest renaste spontan....
In fiecare seara, la culcare,mama se inchina,isi spunea rugaciunea si inchina si perna pe care dormea...Eu,nu fac asta...Cand era Madalin mic,ne rugam impreuna seara,pastram frumusetea acestui gest ....cu timpul insa....
Am renuntat pare-se la lucrurile(si asa putine) oarecum legate de religie...Dar,zilele acestea,cand copilul imi este bolnav,am ridicat privirea spre cer,m-am rugat in gand,dovedindu-mi ca sunt o ingrata...Incerc sa-mi spun ca febra foarte mare pe care o suporta,durerile de cap,sunt poate un raspuns la nepasarea mea...Sau,cine mai stie...
Va doresc o zi lipsita de incidente!

luni, 6 aprilie 2009

Semne primavaratece

E cald bine de tot!

Ciripitul pasarelelor imi inunda casa!

Zilele au devenit mai lungi,tot mai lungi!

Copacii sunt plini de flori minuntate!

Sunt semne ca primavara a pus stapanire pe tot ce ne inconjoara si,fara sa-mi explic de ce, acest lucru ma bucura...Ma bucura reinvierea....Iata cateva versuri ale lui Blaga:

"A cunoaste. A iubi

Înc-o data, iar si iara

a cunoaste-nseamna iarna

a iubi e primavara."

Va doresc o zi frumoasa!

duminică, 5 aprilie 2009

Asa-si mai uita unii trecutul !

Azi,am terminat si eu in sfarsit,un pic mai devreme.Deschid televizorul sa aflu ceva vesti despre "razboinicul luminii" de care, sincera sa fiu, imi pare rau.In locul lui insa, apare pe ecran "raboinicul dreptatii',un domn numit Tatutulici. Moderator al unei emisiuni despre sanatate, incearca spune el fara sa intre in amanunte, sa gaseasca raspunsuri la problemele sistemului sanitar, la dreptatile si nedreptatile ce apar aici. Fiecare intrebare pusa este cu doua taisuri, adresata pe un ton ironico-prietenos si voit nestiutor...in aceste conditii, mintea mea s-a intors instantaneu cu douazeci de ani in urma...
Eram eleva in clasa a XI-a cand in frumosul meu liceu a venit....televiziunea.Echipa de la Bucuresti, in fata careia profesorii nostri devenisera umili si vulnerabili, era condusa de "distinsul domn".Nu dorea sa vorbeasca tarii despre frumoasele rezultate ale noastre,nici despre orele de pregatire suplimentara ce se faceau din pasiune,nu...emisiunea trebuia sa arate tuturor cat de interesati suntem noi de ora de economie politica,ora in care meditam la realizarile sistemului...Tin minte modul in care prof. ii transpirau palmele de emotie..si mai tin minte tupeul si aroganta domnului Tatulici...S-a preocupat atent de bentita noastra, de uniforma si numar matricol, de pagina la care este deschisa cartea in momentul filmarii...Ei ,poate asta ii era meseria...dar utilizarea repetata a unui pachet de Kent(stim bine cum era treaba cu tigarile pe atunci) ,si tigarile pe care le fuma in fata noastra,in scoala noastra,mi-au stranit asa, o repulsie...Vroia sa fie smecher..si i-a iesit..
Dupa revolutie,multi prezentatori TV s-au retras in spatele camerelor....parerea mea este ca asa ar fi trebuit sa faca si el, pentru ca, cel putin eu,nu am uitat....

vineri, 3 aprilie 2009

ALERG,ALERG...

Alerg printre oameni,pentru a le cunoaste bunatatea,frumusetea sufleteasca...si tot alerg..
Alerg printre propriile-mi ganduri pentru a le pune in aplicare pe cele bune si ale arunca pe cele nepotrivite,alerg...si tot alerg...
Alerg printre formule,variante,incercand mereu sa gasesc solutii cat mai usoare,mai rapide si mai usor de asimilat...
Alerg printre vasele din bucatarie,printre pachetele din frigider,printre hainele aruncate de-a valma oriunde in casa...alerg si tot alerg...
Alerg printre vise,incercand sa opresc macar unul dar oboseala cu care ma asez seara in pat ma avertizeaza ca...alerg prea mult,prea mult...
Alerg spre vacanta,spre mama,spre odihna..si voi ajunge
Va doresc o zi minunata si,fiti convinsi ca nu v-am uitat...doar ca alergarea printre bloguri,in comparatie cu celelalte imi permite amanarea...

miercuri, 1 aprilie 2009

MAMA MEA ESTE CEA MAI BUNA

Stiu ca ziua mamei a trecut si am vorbit mult pe aceasta tema dar, am primit pe email o poezie ce m-a impresionat asa ca....lectura placuta!
MAMA MEA ESTE CEA MAI BUNA Cind tu aveai 1an ea te hranea si te imbaia. I-ai multumit plingind toata noaptea.
Cind tu aveai 2 ani ea te-a invatat sa mergi. I-ai multumit fugind cind ea te chema.
Cind tu aveai 3 ani ea iti pregatea toata mincarea cu dragoste. I-ai multumit aruncind farfuria pe jos.
Cind tu aveai 4 ani ti-a dat creioane colorate. I-ai multumit colorind masa din sufragerie. Cind tu aveai 5 ani te-a imbracat pentru vacanta. I-ai multumit sarind in prima balta. Cind tu aveai 6 ani te-a dus la scoala. I-ai multumit strigind nu merg.
Cind tu aveai 7 ani ti-a cumparat o minge. I-ai multumit aruncind-o in fereastra vecinilor
Cind tu aveai 8 ani ti-a dat o inghetata. I-ai multumit scapind-o in poala.
Cind tu aveai 9 ani ti-a platit lectii de pian. I-ai multumit ca nici macar nu te-ai deranjat sa exersezi vreodata.
Cind tu aveai 10 ani te ducea toata ziua cu masina de la fotbal la gimnastica de la o zi de nastere la alta. I-ai multumit ca sareai din masina si nu te uitai niciodata inapoi.
Cind tu aveai 11 ani te-a dus pe tine si pe prietenii tai la cinema. I-ai multumit cerindu-i sa stea in alt rind.
Cind tu aveai 12 ani te-a avertizat sa nu te uiti la anumite programe la TV. I-ai multumit asteptind sa iasa din casa.
Cind tu aveai 13 ani ti-a sugerat cum sa te tunzi. I-ai multumit spunindu-i ca nu are gusturi.
Cind tu aveai 14 ani ti-a platit o tabara de vara de o luna. I-ai multumit uitind sa-i scrii macar o scrisoare.
Cind tu aveai 15 ani venea de la lucru si-si dorea o imbratisare, I-ai multumit stind in camera ta cu usa incuiata.
Cind tu aveai 16 ani te-a invatat sa-i conduci masina. I-ai multumit luindu-i-o de cite ori puteai.
Cind tu aveai 17 ani ea astepta un telefon important. I-ai multumit stind la telefon toata noaptea.
Cind tu aveai 18 ani ea plingea la festivitatea ta de absolvire a liceului. I-ai multumit stind la petrecere pina in zori.
Cind tu aveai 19 ani ti-a platit facultatea, te-a dus in campus si ti-a carat bagajele. I-ai multumit salutind-o in afara camerei ca sa nu te simti jenat in fata prietenilor.
Cind tu aveai 20 de ani te-a intrebat daca te intilnesti cu vreo fata. I-ai multumit spunind-i "Nu-i treaba ta!"
Cind tu aveai 21 de ani ti-a sugerat anumite cariere pentru viitorul tau. I-ai multumit spunind-i "Nu vreau sa fiu ca tine!" Cind tu aveai 22 de ani te imbratisa la absolvirea facultatii.
I-ai multumit intrebind-o daca poate sa-ti plateasca o excursie prin Europa.
Cind tu aveai 23 de ani ti-a dat mobila pentru primul tau apartament. I-ai multumit spunindu-le prietenilor ca era urita.
Cind tu aveai 24 de ani ti-a cunoscut logodnica si te-a intrebat de planurile de viitor. I-ai multumit spunindu-i printre dinti: "Maaaaami, te rog"!
Cind tu aveai 25 de ani te-a ajutat sa-ti plateti nunta si a plins si ti-a spus cit de mult te iubea. I-ai multumit mutindu-te in cealalta parte a tarii.
Cind tu aveai 30 de ani te-a sunat sa-ti dea un sfat pentru copil. I-ai multumit spunind-i "Lucrurile sunt diferite acum"
Cind tu aveai 40 de ani te-a sunat sa-ti aminteasca de aniversarea unei rude. I-ai multumit spunindu-i ca erai foarte ocupat chiar atunci.
Cind tu aveai 50 de ani ea era bolnava si avea nevoie sa ai grija de ea. I-ai multumit citind despre povara care devin parintii pentru copiii lor.
Si apoi, intr-o zi, ea a murit in tacere. SI tot ce nu ai facut vreodata s-a intors lovind ca traznetul in INIMA ta.
Daca ea mai este pe aproape, nu uita sa o iubesti mai mult ca niciodata.
Daca ea nu mai este, aminteste-ti dragostea ei neconditionata si da-o mai departe.
Aminteste-ti mereu sa o iubesti pe mama ta.
Pentru ca nu ai decit o singura mama in toata viata ta.
http://vorbimromaneste.wordpress.com/