sâmbătă, 31 ianuarie 2009
Nimicuri
vineri, 30 ianuarie 2009
"Aglomeratia" din cinematografe
miercuri, 28 ianuarie 2009
Reteta de vacanta....
TIMPUL NU IARTA PE NIMENI......
marți, 27 ianuarie 2009
Ploaia....
Cand eram mica si aveam sansa sa ploua in timp ce eram in masina, ma ghemuiam in spate si ma uitam pe geam...Priveam fascinata cum picaturile de ploaie se preling usor pe geamuri...se preling asemeni clipelor frumoase...Mai tarziu, am asemanat picaturile de ploaie cu lacrimile...Erau multe, asta insemna ca Dumnezeu e suparat pe indiferenta noastra, pe gandul nostru de a deslusi cine a creat lumea.... Acum,cand ploua,mi-as dori sa iau o carte , sa ma pun pe citit si , din cand in cand sa mai arunc o privire afara...De cateva zile ploua , ploua mereu dar, singurele carti ce le iau in mana sunt doar cele de mate...
luni, 26 ianuarie 2009
duminică, 25 ianuarie 2009
Bluza
Nu sunt superstitioasa in sensul ca nu cred in intalnirile cu pisici negre sau popi, n-am probleme cu zilele de 13 sau de marti dar, toate pana la bluza cu esarfa...In anul 5, pe la ultimile examene ma batea gandul ca ar trebui sa renunt, ca e demodata...ma imbracam cu altceva si apoi ma dezbracam si o luam tot pe ea...
Ce nu v-am spus pana acum e ca nici macar nu era bluza mea...Era a mamei...si o purtam ca pe talismanul meu norocos...si a fost talismanul meu norocos...Acum se odihneste intr-un geamantan...Seara uneori ii arunc cate o privire...o privire plina de intelesuri
sâmbătă, 24 ianuarie 2009
NOTA LA PURTARE
vineri, 23 ianuarie 2009
UN 10 PENTRU IRINA
joi, 22 ianuarie 2009
Cum stati cu dansul ?
Nu stiu voi ce planuri aveti pentru azi... eu, voi dansa in familie!
miercuri, 21 ianuarie 2009
MICROBISTA
Fratele meu se uita evident la meciuri...Eram prin clasa a 4-5.El tinea cu Dinamo asa ca, vrand nevrand am devenit "caine pana la moarte" fara sa-mi prea dau seama de ce...asa din spirit de echipa...Dar nu tineam doar cu Dinamo ...tremuram la fiecare meci al unei echipe romanesti in egala masura...Primeam acasa in fiecare zi ziarul "Sportul" pe care il citeam rand cu rand (mai putin rubricile cu box, lupte...niciodata nu mi-a placut violenta chiar daca era ridicata la rangul de sport).La scoala puteam sustine cu ale mele cunostinte orice discutie pe teme sportive..si cum aceste discutii erau purtate de regula intre baieti eu aveam deja statutul de "cunoscatoare"
Nu mi-a disparut placerea de a ma uita la meciuri nici in anii de liceu.Imi aduc aminte castroanele de pop corn si aventurile Universitatii Craiova pe care le traiam alaturi de prietena mea, Marina, cu sufletul in pioneze...Cu timpul Marina a renuntat....Eu nu...
Singura perioada in care m-am cam rupt au fost anii studentiei. Nu mai aveam la dispozitie nici Tv nici ziarul meu drag si nici cu cine sa dezbat...
M-am casatorit si sotul meu nu avea nici o treaba cu fotbalul.Am avut eu grija sa aibe...Din iubire l-am pus sa se uite la meciuri...si a facut-o. Azi, langa castronul cu pop corn mai pun din cand in cand si o bere. E ca un ritual care-mi face placere. Comentariile pe care le facem ar face deliciul multora...Cand sunt fericita ca e 2-0 ptr ai nostri, Emi imi spune :oricum luam bataie cu 3-2...si are dreptate.Cand ai nostri sunt condusi incep teoriile"n-au nici o treaba astia, la munca cu ei"....
Pe baiatul meu l-am facut microbist cred ca din prima zi...E unul dintre putinele lucruri unde seamana cu mine. Dar si aici avem ceva diferente. El tine cu Steaua sau cu oricare echipa adversa lui Dinamo...Eii, va las sa va imaginati...
Microbul fotbalului a intrat si in petrecerile noastre. Am un fin stelist si unul dinamovist iar ceilalti s-au impartit...Un adevarat spectacol ne iese....
In curand incepe campionatul ( Stiti cine e pe primul loc nu?), incepe Liga campionilor...serile mele de marti,miercuri vor fi ocupate...Pana atunci , va doresc o zi buna...plina de zambete.
marți, 20 ianuarie 2009
Frumosul de langa noi
Dupa orele de curs am facut parte dintr-o comisie de elaborare a subiectelor pentru olimpiada....Concentrarea si gasirea solutiilor una dupa alta mi-au alungat oboseala cat ai zice peste.Pe drumul spre casa ,mergand grabita, m-am trezit in fata mea cu o pereche de batranei ce se tineau de mana si-si povesteau numai ei stiu ce.Erau asa de atenti unul cu celalalt incat fara sa vreau m-am gandit daca peste vreo 30 de ani voi arata asa...Cine stie?
Acasa...pregatire...lectii....mancare...teme...Obosita normal, iar imi apareau in minte gandurile gri si atunci mi-am zis :suntem sanatosi, avem tot ce ne trebuie...e liniste...deja e foarte mult...
luni, 19 ianuarie 2009
Neputinta..
Realitatea te izbeste in plina noapte cand , respiratia regulata a copilului se transforma intr-un horcait ingrozitor...Deschizi lumina si, copilul pe care cu cateva ore in urma l-ai sarutat de"noapte buna" e schimonosit de durere, nu-ti vorbeste,nu reactioneaza nicicum....Incerci sa te stergi la ochi sperand ca e visul tau dar...totul e real...
Suni la salvare si, incep investigatiile...Medici mari si mici simpatici ori nu te plimba zi de zi, de la un aparat la altul asigurandu-te ca nu e nimic. Totul e in regula...Poate vi s-a parut....Apare evident revolta , tu stii ca acea criza nu a fost unica si ca din contra, ele sunt din ce in ce mai multe, mai greu de stapanit...
Cauti pe net tot felul de informatii, intrebi in stanga si-n dreapta dar...nimeni nu stie nimic...Tu, parinte esti singurul care stii ca exista o problema, tu parinte stii ca suferinta copilului trebuie oprita.In cele din urma apelezi la biserica...Poate divinitatea va sti diagnosticul corect....
Daca as putea sa fac ceva....sa nu mai planga cartile din biblioteca scolii...
sâmbătă, 17 ianuarie 2009
PLICUL ROZ...
Povestea unui zambet
Haina ii este zmeu pentru copii.
Nu te lasa sa pleci, sa cazi,doar sa te ridici si la ea sa vii.
Nu stiu daca sa-i iubesc acele cearcane ce seamana a praf de inteligenta infantila sau modul cum isi plimba degetele pe hartie,conturandu-si cifra subtila.
Imbratisarea si-o coase fragil de tine....
Iti este profesor,indrumator, dar sa-ti fie prieten ii sta cel mai bine.
Pana si soarele o iubeste, iar ploia nu imdrazneste sa o tulbure sau sa o oboseasca caci ea nu inceteaza niciodata sa te iubeasca."
Am citit de multe ori aceste ganduri ale unui copil de 14 ani si de fiecare data am gasit altceva si altceva.Pentru asemenea plicuri cred ca meseria de dascal merita iubita....
In viata mea, demult, foarte demult au mai exista niste plicuri mici, cu foaie catifelata...Niste plicuri verzi ca haina militara.Dar asta este o alta poveste.....
vineri, 16 ianuarie 2009
Furia restrangerilor de activitate din invatamant
Sunt de acord ca viata scolii nu reprezinta doar obiectul pe care-l predai dar, nu pot fi de acord cu acele hartii si hartiute aduse de la tot felul de activitati care nu pot fi verificate de nimeni.Nu pot fi de acord cu pierderea postului de prof de matematica de ex ptr ca nu ai participat la actiuni umanitare sau eu stiu la tot felul de marsuri...Poate gresesc...Nu stiu...Oricum nu pot schimba nimic
Fratele meu intra azi in lupta pentru un post de maistru instructor. Desi e mai mare decat mine cu 8 ani , m-a sunat dimineata sa-i mai spun cate ceva.E prima oara in 39 de ani cand fratele meu imi cere un sfat. Asta arata cat ii este de teama sa nu-si piarda painea...Emotia lui este acum si emotia mea...Ajuta-l Doamne!
joi, 15 ianuarie 2009
DOR DE EMINESCU
SUNT ROMAN DECI AM DATORII !
miercuri, 14 ianuarie 2009
Imaginea din oglinda
Un chip lipsit de forma, de viata, priveste obosit in oglinda...Unde ii e zambetul? Unde ii e linistea? ....Aluneca...aluneca obosit in asternutul moale....Nu vrea sa se impiedice de nici un vis....
Nu,nu este vorba despre mine...A mea este doar oboseala, cearcanele, parul, trupul, versurile, gandurile...Chipul este al unei straine
N-AM TIMP !
luni, 12 ianuarie 2009
Epoca de aur
Deoarece situatia financiara a parintilor mei era destul de buna, acea perioada nu m-a inrait(nu acelasi lucru pot spune despre sotul meu) asa ca am trait cu inocenta copilariei toate clipele.Imi doream sa fiu comandanta de grupa, detasament chiar si de unitate am fost nu pentru ca imi placea sefia ci pentru ca aceste functii, mai mult decat premiile, imi rasplateau rezultatele scolare. Acele organizatii de pioneri, erau foarte bune...Nu cred sa mai fie copil in ziua de azi care sa simta ceea ce simteam eu cand la comanda"unitate pentru intampinarea drapelelor :drepti"salutam steagul Romaniei.Aceeasi emotie puternica ma incearca si azi cand aud imnul tarii la inceperea unui meci de fotbal .
Anii de liceu insa nu m-au implicat foarte mult in activitatea Utc-ista. Nu mai retin decat acele costume albastre de premilitara pe care le imbracam destul de rar, orele de pregatire pentru apararea patriei si desigur acele ore de la 7 dimineata unde se facea informarea politica...Le faceam fara prea multe comentarii...Dar, tot de atunci retin practica agricola de la inceputul fiecarui an...Autobuze uneori mizere ne transportau la cules rosii, struguri...Si iar o sa va uimesc spunandu-va ca imi placeau...Cantam in autobuze, murdari si totusi frumosi.Legam prietenii ....eram tineri si nu mai conta nimic.Nu pot trece mai departe fara a aminti de bentita pe care, o purtam chiar daca aveam 18 ani....Toate aceste lucruri si-au pus amprenta pe viata mea...Nu aveam ce vedea la TV dar cumparam carti la pachet si citeam in draci, mergeam la cinematograf si la spectacole...
Daca va mai amintiti ceva din acea perioada...va astept
duminică, 11 ianuarie 2009
Probabilitati
Probabilitatea ca eu sa ajung studenta in Iasi era cam de 1/4.Sufletul meu alesese Brasovul dar, ironia sortii, 1988 a fost singurul an cand facultatea de matematica din Brasov nu a organizat admitere.Aveam acolo rude dragi dar, n-a fost sa fie. Bucurestiul era cel mai apropiat centru universitar de casa parinteasca dar, niciodata nu m-am gandit la el serios...Poate daca ar fi fost univ. Ovidius in Constanta , ma indreptam catre ea ...
Probabilitatea ca eu sa ajung cadru didactic a fost intotdeauna 1 (adica eveniment sigur). Nimeni nu s-a indoit ca voi urma aceasta cale...Jocurile copilariei au devenit realitate.
Probabilitatea ca tu, cititorule sa-mi lasi un semn al trecerii tale pe acest blog este de 1/2 ...dar probabilitatea ca mesajul tau sa ma bucure este 1.
vineri, 9 ianuarie 2009
Ce imi prezic astrele in 2009
Motto-ul zodiei Rac: Ma detasez de trecutul meu si de cei din jurul meu spre a-i iubi pentru ceea ce sunt si nu pentru ceea ce imi aduc. Imi exprim emotiile cu siguranta deplina. (aici fiecare intelege ce vrea si cum vrea)
Cuvinte cheie ale zodiei Rac: sensibilitate, copilarie, fecunditate, sentiment, atasament, camin, ereditate, familie, radacini, trecut, patrie, romantism, alimentatie, capriciu, mama, instabilitate, intuitie, imaginatie, inconstient, origine (toate imi vin ca o manusa...as renunta poate la inconstient)
Caracteristici generale Rac: Zodia Rac este o zodie feminina de apa, predominant emotionala, psihica, guvernata de Luna, planeta care sporeste romantismul, diplomatia, puterea de adaptare, sensibilitatea, memoria, imaginatia, aptitudinile artistice, precum si instabilitatea, oscilatia, inconstanta, capriciile, tendinta spre lene. (fara cuvinte)
Nativul Rac este foarte dedicat muncii, e un bun subaltern, cu respect total fata de autoritate. Isi sprijina seful in orice conditii si urmeaza total politica firmei la care lucreaza. Nu suporta schimbarile sau intreruperile. Daca este chiar el sef, pretinde ca subalternii sa fie la fel de loiali ca si el. (e bine sau nu, asta sunt)
Banii sunt, de asemenea, importanti pentru nativul din zodia Rac, nu neaparat pentru ca poate cumpara orice cu ei, ci pentru ca ii ofera acel necesar sentiment de securitate. (apropiatii stiu ca timpul petrecut ptr a face bani este invers proportional cu cel petrecut la cumparaturi)
Nativul Rac are o judecata impartiala si clara, inclinata spre stiinte, spiritualitate, arta, cu gusturi largi si neconventionale. Poate avea succes in aparatul de stat sau in relatii internationale. Instinctul sau de parinte se extinde si asupra carierei sau afacerilor personale. Coechipierii sau angajatii devin un fel de familie pentru Rac si ii trateaza pe toti cu fair-play si optimism. Varietatea este esentiala in munca sa, dar nevoia de securitate il face sa refuze activitatile pe cont propriu, pentru ca are nevoie de un venit si un program regulat, aproape de casa. (adevarul, gol golut)
Trecutul este cea mai importanta preocupare a nativului Rac: ii este foarte greu sa se rupa de trecut, de familie sau sa renunte la traditii sau obiceiuri vechi. Se leaga de amintiri, colectioneaza lucruri de care este legat sentimental(pacat sau nu eu tot ma gandesc cu mare drag la anii de liceu , la prieteniile acelea frumoase, la ore...la tot...parca ar fi fost ieri).
Nativul Rac trebuie cucerit prin vizite insistente la domiciliul sau, singurul loc unde se simte in siguranta. Detesta singuratatea, deci trebuie sa fie mereu in compania cuiva, de aceea prefera sa aiba casa deschisa mereu si mai putin sa mearga el in vizite. Ii place intimitatea, deci partenerul trebuie sa se apropie foarte mult de el pentru a-i castiga dragostea. Totusi, din cauza precautiei sale exagerate, e greu sa ajungi atat de aproape de un Rac. Este foarte vulnerabil in dragoste, foarte impresionabil, deci pentru a-i capta atentia trebuie umblat la coarda lui sensibil: sa-l vada pe celalalt putin neajutorat, jucand chiar teatru pentru a-i castiga compasiunea. Instinctul sau matern, ocrotitor, il va face sa se apropie de partener ca sa-i aline necazul.(aviz amatorilor)
Locurile prielnice pentru zodia Rac: Nativul Rac se simte bine acasa, in orasul sau natal, in tara de bastina, in locurile copilariei sale, in locuri cu mare incarcatura istorica sau romantica (cetati istorice sau medievale, castele), in zona istorica sau veche a orasului, in preajma apelor, lacurilor, marii, izvoarelor, fantanilor, piscinelor, in apropierea unei pesteri, in dormitor (foarte adevarat...acasa e locul meu ideal)
Sunetele energizante pentru zodia Rac: Nativului Rac ii place muzica romantica, muzica veche, rareori cea moderna, melodiile care ii amintesc de copilarie, de vechi relatii sentimentale, muzica medievala, dar il atrage si sunetul de apa curgand, susur de izvoare, zgomot de valuri. (Angeluca, Modern Talking.....)
Lectii de viata pentru zodia Rac: Nativul Rac trebuie sa invete sa dea fara sa astepte ceva in schimb sau recunostinta de la ceilalti, sa invete sa fie logic si stabil din punct de vedere emotional, sa-si dezvolte increderea in destin, sa-si extinda dragostea asupra intregii omeniri, nu numai asupra propriei familii, sa invete dezvaluirea emotionala deplina.(am sa ma straduiesc)
Dupa ce am citit toate astea m-am hotarat sa nu mai tratez cu o asa mare neincredere horoscoapele
joi, 8 ianuarie 2009
Sa fie simpla coincidenta?
miercuri, 7 ianuarie 2009
- Ionica mititica, careia ii doresc numai note bune si rezultate frumoase la concursuri
- Ionelica, nepoate mea preferata, careia ii doresc puterea de a gasi timp pentru ea si pentru sufletul ei
- Ioana, cealalta nepoata, careia ii doresc numai 10 in sesiune
- Ion(tata lui Bobita), caruia ii doresc sanatate si rabdare cu nepotii
- Ionela (sefa), careia ii doresc putere de munca si deasemeni rabdare cu subalternii
marți, 6 ianuarie 2009
Ora de dirigentie
Ora de dirigentie este intotdeauna (atunci cand o fac) o mare provocare. Ma gandesc la teme legate de prezent, de viata cotidiana. Incerc sa-mi provoc elevii la o discutie cu ei , cu gandurile si sufletul lor. Pentru prima ora din acest an m-am gandit la tema "secvente din viata mea". Simplu: o foaie impartita in trei si trei intrebari:cum era viata mea in urma cu 5 ani?, cum este viata mea in prezent?, cum credeti ca va fi viata voastra peste 5 ani?"
Nu este prima data cand raman uimita de seriozitatea cu care ei abordeaza teme de acest fel. Se gandesc , scriu si cu o mare, foarte mare timiditate, citesc. Ideile ce se regasesc la un grup sunt scrise pe tabla. Astfel, in urma cu 5 ani am aflat ca le era mult mai usor la scoala, erau mai relaxati si..."aveam ambii parinti alaturi de mine".Acest raspuns m-a facut sa-mi dau seama ca ei au luat lucrurile in serios.Pe parcursul celor 5 ani au fost partasi la decese, divorturi, plecari in strainatate....Sub orice forma a fost plecarea unui parinte ei au perceput-o ca o parasire, ca un abandon.
Prezentul nu inseamna din pacate mai nimic. Doar stresul scolii, al tezelor....Nimic altceva
Viitorul in schimb are pentru unii din ei culori de roz. Multi vor sa devina conducatori auto(desi nu au masini),se gandesc la o prietena sau prieten si...la continurea studiilor.Toti se viseaza cu liceul terminat si asta e bine(chiar daca e greu ptr unii)
La sfarsitul orei am fost rugata sa raspund si eu la cele 3 intrebari...Dar asta la un alt post...