Dosare personale

Este trecut de miezul noptii...Am cautat tot felul de hartii, de acte, diplome...toate la un loc sa spuna lumii intregi cat sunt de buna.Un puternic sentiment de greata m-a cuprins cand am vazut dosarul mare pe care l-am realizat.Cu el ies in fata lumii...dar, din el, glasul elevilor mei nu se aude si multumirile lor eu le-as aseza pe prima pagina...Sa nu mai aiba oare scoala nevoie de mine? Nu stiu, maine voi afla cum stau lucrurile.Deocamdata, privesc la dosarul stufos si stiu sigur ca ce am pus acolo e real...restul ...cum va dori Dumnezeu.

Ploaia....

Imi place ploaia...Mereu mi-au placut ploile lungi, cerul intunecat....

Cand eram mica si aveam sansa sa ploua in timp ce eram in masina, ma ghemuiam in spate si ma uitam pe geam...Priveam fascinata cum picaturile de ploaie se preling usor pe geamuri...se preling asemeni clipelor frumoase...

Mai tarziu, am asemanat picaturile de ploaie cu lacrimile...Erau multe, asta insemna ca Dumnezeu e suparat pe indiferenta noastra, pe gandul nostru de a deslusi cine a creat lumea.... Acum,cand ploua,mi-as dori sa iau o carte , sa ma pun pe citit si , din cand in cand sa mai arunc o privire afara...De cateva zile ploua , ploua mereu dar, singurele carti ce le iau in mana sunt doar cele de mate...