vineri, 20 martie 2009

Bicicleta

Nu mai stiu exact ce varsta aveam cand parintii mi-au daruit o bicicleta.Poate eram in clasa a sasea sau a saptea.Era un Pegas Camping alb si elegant care m-a fermecat din prima.Cu aceasta bicicleta intram in gasca celor care aveau desigur si,care se considerau atunci a fi la moda....Asa erau timpurile fara MP3, MP4, casti, placi...cu biciclete,role,chitari...

Tata a fost cel care mi-a indrumat prima plimbare. Am cazut,m-am ridicat si am invatat.Impreuna cu alte doua prietene si vecine,care aveau acelasi tip de bicicleta doar ca erau portocalii,plecam seara la plimbare.In spatele nostru sigur se mai prindeau si cativa baieti cu semicursierele si...distractia era gata.Radeam,ne intreceam,ne opream cateva clipe pentru odihna si apoi plecam din nou.Era frumos,foarte frumos....Incerc sa-mi amintesc daca le-am multumit parintilor vreodata pentru acea bicicleta,dar nu mai stiu...

In anii de liceu,bicicleta ma ducea la una din bancile din fata Gradinii Publice...Ce straniu suna acest nume azi...!Acolo ne intalneam ,colegi de clasa, si puteam la punct majoratele sau temele...Si atunci era frumos...Daca zambesc si azi cand povestesc inseamna ca eram fericita, foarte fericita atunci...

Cu timpul, mi-am parasit bicicleta...Nu mai dadea bine..eram mare...S-a asternut praful pe ea si uitarea...Am adus-o si la Iasi, cu gandul de a mai merge..si de la Iasi a ajuns la tara,la Piatra....

Am ramas cu amintirile si cu recunostinta permanenta parintilor mei care mi-au daruit o copilarie si o adolescenta minunata......

9 comentarii:

incertitudini spunea...

Elite, cred ca darurile care ne-au facut copilaria mai frumoasa, prin farmecul lor , nu se uita niciodata.
Eu am in minte una dintre cele 3 papusi prmite, in anumite zile din an,Targul Titului.Stiu ca ma suparam pe ea, pentru ca avea picioare moi, o puneam la colt, dar o iertam repede.
Tin minte o carte, primita in clasa a treia-"Nuielusa de alun"- adusa de matusa mea , de la Bucuresti..era ceva special..
O zi frumoasa!

Dana spunea...

Ce vremuri!!!!!
Chiar nu am ce sa zic!!Ma faci sa-mi amintesc vremuri demult uitate!!!
Eu nu prea m-am plimbat cu bicicleta,dar Adi facea des plimbari pe semicursiera lui(de la Iasi la Lespezi,la bunici!!)
Mai povestim cand ne intalnim...

loristiuj spunea...

1. eu nu m-am dat cu bicla... eu am avut patine... cu rotile vara, de gheaţă iarna...

2. ce e dom'le semicursiera?!?!

elite spunea...

Gina,am tinut foarte mult la darurile primite de la parinti.Am fost copilul care nu si-a stricat jucariile,le-am pastrat si i le-am aratat baiatului meu.Si, sa stii ca toate papusile mele faceau ore de matematica!

elite spunea...

Danilica ce-ar fi sa ne urcam frumusel pe biciclete sa mergem pana in Copou!

elite spunea...

Lori m-ai facut sa rad cu intrebarea ta.Nu continutul ei m-a amuzat ci pur si simplu mi te-am imaginat intrebandu-te...Sa zicem ca e o bicicleta asemanatoare cu cele ale ciclistilor ce participa la concursuri...Era bicicleta baiatilor....Intreab-o pe Kate poate stie!

pescarusul argintiu spunea...

Ehei, da, frumose si duioase amintiri mi-ai provocat, draga Elite!
Eu am invatat sa merg pe bicicleta cu doua roti pe la 5 ani si ceva, tot ajutata de tata.
Bicicleta serioasa, Pegasul clasic, de culoare rosu rubiniu a venit pe la 10 ani, dupa premiul I al clasei a-IV-a.
Stiu ca m-am bucurat de ea un timp, apoi am iesit prin parc tot mai rar, din comoditate si apoi din lipsa de timp.
Cred ca si acum mai exista pe balconul parintilor mei, pliata si pusa bine la conservare.
Deosebit de grijulie si de atenta cu jucariile am fost si eu, lucru ce nu se poate spune in ruptul capului de nazdravana mea strengarita :)
Ar fi minunat sa iesi din nou cu bicicleta, poate insotita si de fiul tau!

loristiuj spunea...

L-am întrebat... ştie! :-)

paul spunea...

Mie nu mi-au putut cumpara niciodata bicicleta si-mi doream tare mult, in schimb, am primit o trotineta pentru o saptamana, am fost tare fericit dar...mi-au luat-o inapoi cei ce mi-au dat-o, le plangea prea mult copilul...ce numai era copil.
Si acum sa fac o remarca, am vrut s-o fac de ceva timp incoace si mi-am zis sa nu se creada ca, folosesc cuvinte siropoase. Aceste ganduri ai inceput sa le spui tare frumos, le citesti cu mare drag.
O seara placuta !