joi, 30 decembrie 2010

Retete pentru masa de REVELION

Dragii mei, se apropie Anul Nou si, pentru noi cei care stam acasa, nu ne permitem restaurante luxoase ,vacante de mii de euro, azi e zi de bucatareala.Asa ca m-am gandit ca impreuna sa realizam masa virtuala de REVELION. Fiecare aduce ce poate si ce stie mai bine sa faca. Astept propunerile voastre.Eu va invit la o
Salata cu piept de pui

Salata verde taiata,ceapa rosie taiata rondele, 1 castravete taiat felii subtiri, 1 piept de pui,o cutie ciuperci prajite putin, 1 ardei rosu.Toate aceste ingrediente se amesteca bine intr-un vas.Peste ele se adauga sosul facut dintr-o lingura de mustar,sare,piper,4 linguri ulei,suc de la o portocala.

Pofta buna si spor la treaba!

miercuri, 29 decembrie 2010

De sarbatori,acasa....

Nicaieri in lume iarna nu e mai iarna, sarbatoarea nu e mai sfanta, ca acasa...Si cand spun acasa, inteleg atat casa mea cat si casa parinteasca...Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a lasat parintii in viata, le-a dat puterea sa ma astepte din nou cu iubire in pragul casei...Cand  la telefon tatal meu mi-a raspuns la intrebarea "ce faci?" cu "te astept", parca inima a pornit la drum inaintea trupului...Batrani, isi duc traiul decent, asteptand sa le fie deschisa zilnic usa...

Va doresc in continuare Sarbatori fericite!
Si, nu uitati sa va intoarceti,macar in gand...acasa...

miercuri, 22 decembrie 2010

Inegala lupta cu timpul...

Viata mea s-a transformat dragii mei in ultima perioada ,intr-o inegala lupta cu timpul...Alerg intre scoala si casa,ma straduiesc sa fie totul in ordine...dar nu-mi iese mereu...Am facut activitati deosebite la scoala,pe care as fi dorit sa vi le arat,dar...  tot timpul am amanat sa scriu...Seara pic rupta de oboseala...nu mai am timp nici de vise,nici de planuri...Un iures permanent din care poate acum de sarbatori sa ies...Va invidiez pe voi toti cei care reusiti sa scrieti aproape zilnic...nici sa va citesc n-am mai apucat...

Ma simt obosita mai mult psihic decat fizic...Parca atunci cand aud" vin sarbatorile",nimic nu mai vibreza in mine ca in alti ani...Cu programul acesta parca m-am salbaticit...Nu am  iesit nici macar sa vad cum este impodobit orasul...Sunt intr-o stare in care lacrimile apar mai usor ca zambetele dar,sper sa am puterea de a trece peste...puterea de a merge mai departe...
http://vorbimromaneste.wordpress.com/