sâmbătă, 29 noiembrie 2008

TOATÃ LINISTEA DIN UNIVERS
"Ce este asemenea vidului Dintre parinti si copii, Golului care se casca pe locul Unde a inmugurit carne din carne, Prapastiei deschise pe latul de palma Al ombilicului smuls din radacini De vantul Batand mereu in acelasi sens Al varstelor? Ce este asemenea tacerii Dintre un parinte si un fiu Asezati fata in fata Privindu-se Si negasind nici un cuvant intre ei?
Oh, toata linistea din univers Izvoraste din adanca tacere Inspumata intre tine si fiul tau Intors de pe pamant"

vineri, 28 noiembrie 2008

YouTube - din iubire...

YouTube - din iubire...

Din iubire

Din iubire ma trezesc in fiecare dimineata la ora sase si jumatate, pregatesc hainutele, ghiozdanul, banutii de pachet si eventual cafeaua. Urez baietilor la plecare o zi buna si le dau pupicul de ramas bun!
Din iubire merg la servici,unde, imi pun sufletul pe tava si astept sa vad ce se intampla... Din iubire ma intorc rapid acasa, facand eventual cateva cumparaturi si incercand sa raspund cat mai practic la intrebarea:"ce mancam azi?"Din iubire,pun masa...strang masa Din iubire, stau chircita in fotoliul meu , 4 sau 6 ore si rezolv teste, probleme; dau sfaturi si ascult uneori povesti de viata. Din iubire la orele 20 , imi ajut copilul la teme... Din iubire , pe la orele 22 intru din nou in bucatarie unde ma asteapta de obicei un maldar de vase nespalate.Mai spal, mai strang, mai aranjez.... Din iubire, mai calc cu ultimile forte camasile pentru a doua zi si.....cine stie ce mai apare Din iubire,imi sarut copilul la culcare si apoi,ma indrept spre sufragerie unde imi pregatesc lectiile pentru ziua urmatoare....
Daca din iubire pentru mine as renunta la toate acestea nu as mai fi eu

joi, 27 noiembrie 2008

Nelinistea din sufletul meu....

Pe o margine de lume, incerc sa ma linistesc...Ganduri multe si marunte parca nu ma ocolesc...Tot zaresc si ici si colo oameni care ma privesc, curiosi din cale afara ,oare unde ma opresc....Cat mai poate oare trupu-mi sa mai care in spinare...ori banale idealuri ori sperante trecatoare?
Vreau o clipa pentru mine...doar atat nimic mai mult...Doar o simpla clipa-n care sa m-asez in asternut..sa adorm fara sa-mi pese de trecut sau de prezent, nici de teze nici de casa, nici de ziua ce-a trecut ....

miercuri, 26 noiembrie 2008

Balul Bobocilor

Nu-mi aduc aminte daca in viata de elev am avut parte de un "Bal al Bobocilor". In clasa I stiu ca era " Serbarea abecedarului" atat. Intrarea in clasa a 5 am marcat-o printr-o vizita la DOFTANA unde am vizitat...puscaria comunista. La liceu...nici vorba...La facultate abia in anul II am participat la un bal asa...ca simplu spectator. Dar....binecuvantata fie clipa cand am zis " ma fac profesoara"! Ca dascal am participat la multe, multe serbari, baluri...excursii.Cum s-ar zice mi-am scos parleala. Am incercat sa ofer elevilor mei, ceea ce eu mi-am dorit in anii de scoala si nu am avut.
Imagini de la ultimul bal.....mai sus intrucat mai am de invatat cu asezarea in pagina!

marți, 25 noiembrie 2008

Buna dimineata!

Ma incearca o raceala nebune -nebuna, dar nu ma las! As vrea sa ma intind pe un petic de cer, sa-mi odihnesc capul pe un norisor pufos dar...n-am timp. Zilele acestea cu program infernal nu vad decat matematica si cafea....Prin vene imi curg formule iar capul e plin de....figuri (geometrice).Va doresc o zi plina de ganduri frumoase si lipsita de evenimente neplacute!

luni, 24 noiembrie 2008

Sfaturi matinale

  • Daca te-ai sculat sanatos din pat in aceasta dimineata, multumeste-i te rog lui Dumnezeu! Altii nu au reusit sa o faca!
  • Daca ai tai au plecat cu bine la scoala, servici ori la piata, multumeste-i lui Dumnezeu. Altii au ramas acasa!
  • Daca la tine in casa e liniste, cald si miroase a ....familie, multumeste-i lui Dumnezeu. Altii nu au incercat asemenea senzatii.
  • Daca banii s-au terminat cam demult si nu se intrezareste nimic la orizont, stai linistit, Dumnezeu va avea grija de tine...va fi bucuros ca i-ai multumit pentru toate celelalte lucruri si te va rasplati.

duminică, 23 noiembrie 2008

Pentru patrie

Seara rece de noiembrie....Intru grabita intr-o farmacie. In fata mea ,o doamna cere doua pastile de Nurofen. Ma uit la ea, si-mi pare cunoscuta.Nu sunt o fire indrazneata si totusi, ma trezesc intreband-o:" Ati lucrat in armata?" Femeia se uita interzisa la mine. Ma masoara si nu stie sa zica da, sa zica nu? Eu nu renunt:" cu studentele?"Ea cedeaza parca si ma intreaba :" cu cele de la ISE?" "Nu, de la matematica" Da, ea era " capitaneasa".Iese aproape zapacita din farmacie si ma lasa pe mine , cu amintirile mele... 1988, primul an al studentiei mele. Sambata de sambata, ne scoteam uniforma militara de sub pat (doar acolo isi gasise loc) si mergeam somnoroase la instructie. Era ceva tragi-comic in acele desfasurari de forte . "Capitanesele" pline de zel strigau " Pregatirea pentru raport! Drepti!" iar noi, alene ne aliniam si mai vorbeam intre noi.....Pe vreme rea mergeam la ore de prevenire a atacurilor armate si alte nebunii din astea fara rost , care ne tineau ocupate sambata. Cand plecam acasa era o adevarata istorie cu biletele de voie, cu rugaminti ca e prima si ultima data..... La sfarsitul anului, dupa o sesiune diabolica , in loc sa plecam in sfarsit acasa, am ramas in convocare.Ne-am mutat dintr-un camin in altul, cu tot calabalacul si...a inceput circul. Zi de zi, bateam Dealurile Sorogarilor, cu cantec si pas de defilare.Invatam sa lustruim armele, le demontam si nu mai stiam sa le facem la loc...Am fost in poligon la trageri..Am inchis ochii si..FOC! Saracii umerii nostri ! Seara , in camin aveam program de cazarma: fara vizite, fara nopti pierdute....A fost frumos! Am legat multe prietenii...Tin minte, ca intr-o seara, dupa ce am fost verificate, am organizat o sedinta de spiritism unde am invocat spiritul lui Mihai Eminescu( pentru ca ne aflam in caminul fetelor de la filologie). O adevarata nebunie.... Nici nu banuiam ca, dupa 20 de ani, sa mai tin minte atatea lucruri..Urma ca in anul III sa fim avansate la gradul de subofiter dar, a venit revolutia si am ramas "caporale" pana la moarte.

vineri, 21 noiembrie 2008

Colectii

Am deschis intamplator dictionarul de cuvinte calatoare si am regasit in el cateva timbre....o mica parte din colectia mea de timbre.N-am avut foarte multe timbre in schimb, vederi din toata lumea am strans cam 800.Tare mult ma bucurau...le asezam pe categorii de tot felul. Trebuie sa recunosc ca am avut si sansa unei perioade in care vederea era la moda. Astazi cine mai scrie felicitari sau vederi? Poate cei de varsta a treia. Este mult mai simplu un email sau un sms... Daca ieri colectionam timbre si vederi, azi colectionez vise si iluzii. Le tin ascunse in camera secreta a mintii si, atunci cand mi-e greu, inchid ochii si, le dau voie sa-mi patrunda in tot corpul. Ma relaxeaza.....

miercuri, 19 noiembrie 2008

Ajuta-i Doamne pe barbatii singuri!

Se spune ca, pentru a-si gasi perechea, un barbat trebuie sa fie mai frumos ca Dracu. Buuun. Ei ceea ce nu inteleg eu este ca desi indeplinesc aceasta conditie multi dintre ei raman singuri cuc. Au servicii bune, bani frumosi si cauta cu disperare marile iubire.De ce nu le gasesc? Isi canta iubirea la mese festive, castigand aplauze la scena deschisa apoi, ca si cum cortina s-ar lasa, se retrag in singuratatea lor, in tabieturile lor.Nu-mi ramane decat sa ma rog"Da-le Doamne o pereche" poate nu-si mai streseaza cunostintele!
Toate florile din lume pentru Dani....Cu intarziere de o zi dar, voi deja ma cunoasteti..

marți, 18 noiembrie 2008

VINE MAMA !!

Maine seara,un tren mi-o aduce acasa pe mama." De-as mai apuca sa mai ajung macar o data la tine" imi spunea nu demult...si acum, parca o vad aranjindu-si cu grija hainutele si pachetelele. Ar fi in stare sa-mi aduca toata camara,dar , se uita la sacosa si se gandeste la puterile sale din ce in ce mai mici. "Nu te vreau decat pe tine mama! Atat...'' Prezenta sa o sa-mi sfinteasca casa...Simt in stomac flutarasi de bucurie si emotie.Cei ce aveti parintii aproape, cei care va intalniti parintii macar saptamanal sunteti fericiti...nici nu va dati seama.Demult stiam o poezie....credeam ca am uitat-o dar , va las s-o savurati ... A venit aseara mama, din satucu-i de departe,Sa mai vada pe fecioru-i, astazi “domn cu multa carte”! A batut sfios la usa, grabnic i-am iesit in prag;Ni s-a umezit privirea de iubire si de drag; Sarutandu-i mana dreapta, ea m-a strans la piept, duioasa,Si-ntreband-o cate toate, am intrat apoi in casa. Inauntrul casei mele, -cata bruma-am adunat,Da prilej bietei batrane sa se creada-ntr-un palat:Nu-ndrazneste nici sa intre, cu opincile-n picioare,Si cu multa grija calca doar pe-alaturi de covoare. Eu o-ndemn sa nu ia seama si sa calce drept, in lege,Ca doar e la fii-su-n casa, nu e-n casa vreunui rege,Si de-abia o fac sa sada pe-un divan cu scoarta noua… -”Mi-era dor de tine, maica…Ti-am adus vreo zece oua,Nitel unt, iar colea-n traista niste nuci, vreo doua sute…”Si, cu ochii plini de lacrimi, prinde iar sa ma sarute: -”Poate mor, ca sunt batrana si-a prins dorul sa ma-ndrumeSa mai vad o data, maica, ce mi-e azi mai drag pe lume!Caierul mi-i pe sfarsite…maine poate-si curma firulSi-ntre patru blani de scanduri sa ma cheme cimitirul…Jale mi-e de voi, mamuca, dar visez, chiar si desteapta,Cum, pe-o margine de groapa, bietul taica-tu m-asteapta… Tu, odorul mamii, in urma sa te-aduni cu fratii-acasaSi sa-mparti agoniseala de pe urma lui ramasa:Lui Codin sa-i dai pamantul de la moara si cu via;Vaca si-un pogon de lunca, maica, sa le ia Maria;Lui Mitrus sa-i dai zavoiul de rachiti dintre paraie;Carul, boii si cu plugul sa le dai lui Nicolae,Iara tu, ca mai cu stare decat fratii zisi pe nume,Sa iei casa-n care tie ti-a fost dat sa vii pe lume…Cand si cand, in miezul verii sau de Pasti, sa vada satulCum imi vine ca-n totii anii, la casuta mea baiatulSi-avand tihna si odihna, la venire sau plecare,S-aprinzi si la groapa maichii cate-un pai de lumanare!… A tacut apoi batrana si-a plans mult, cu lacrimi grele,Ce curgandu-i lin in poala, se-ntalneau cu ale mele. Nu stiu cum vor apare versurile..dar oricum e frumoasa

luni, 17 noiembrie 2008

Si asa am ajuns cu gandu' intr-un sat numit Avantu!

" Nu stiu unii cum sunt dar eu, cand ma gandesc" ...la primii mei ani de profesorat asa ma apuca o nostalgie....Tinerete, tinerete...Soarta m-a trimis pe mine " premianta lui mama" intr-un sat cu nume predestinat : Avantu (mi-am luat un avant cand am plecat de acolo...) Mare mi-a fost mirarea cand coborata din tren nu ma astepta nimeni nici cu flori, nici cu un covor rosu. Doar un deal statea madru in fata mea asteptand sa-l escaledez. Mare mi-a fost dezamagirea cand am vazut o casa mai mare pe care scria sec" Scoala" .Lacrimi ca margelele imi curgeau pe obraji si nu le puteam opri. Ei, dar si mai mare le-a fost mirarea viitoarelor colege care m-au gasit in "cancelarie "plangand. Ele toate un zambet eu, toata un pumn de lacrimi. Incet, incet, am descoperit ca peretii acelei scoli au suflet,ca fiecare copil are o poveste si, mai ales are nevoie de mine. Am framantat noroiul din acel sat cu devotament un an de zile( am avut parte de un an ploios).Nici tu concediu, nici macar o raceala nu s-a lipit de mine.Zi de zi acelasi tren....acelasi deal. Prietenii adevarate, de navetiste,s-au legat atunci.Oameni adevarati , de caracter, care nu m-au uitat nici azi (unii nici n-ar putea)m-au inconjurat cu dragoste neconditionata.Acea prietenie n-am mai simtit-o niciodata la locul de munca. La sfarsitul anului scolar, mi-am lasat cu eleganta cizmele de cauciuc in gara, jurandu-mi ca n-am sa mai urc acel deal niciodata. Si n-am mai facut-o. Acum imi dau seama ca datorita acelui deal m-am ambitionat si ...am mers mai departe. Asa e in viata....

duminică, 16 noiembrie 2008

Pestele...

Motto” Dacǎ ai poftǎ de peşte, la orice orǎ din zi sau din noapte, la mine pofteşte!” Când eram la mama fatǎ, peştele reprezenta pentru mine doar un simplu “animǎluţ”. Râdeam de reclama “Nici o masǎ fǎrǎ peşte” întrucât la mine toate mesele erau farǎ peşte. Ei dragii mei, dar astea au fost candva demult….Intre timp m-am mǎritat cu…un peşte. Eu rac, el peşte, dupǎ unii potrivirea perfectǎ…. Soţul meu este mare iubitor de peşte….foarte mare. Cu timpul balconul meu s-a umplut de scule de pescuit, salutul lui s-a transformat în “Fir întins” iar eu, mi-am luat în serios rolul de gospodinǎ preparând la orice petrecere… peşte. Am curǎţat atâta peşte încât am impresia uneori cǎ şi mie îmi cresc solzi. Am nǎscut un bǎiat…bucurie mare îl facem pescar. Si gluma a devenit din ce în ce mai realǎ. Acum am doi pescari în casǎ. Singurele cǎrţi citite cu pasiune sunt ”Pescuitul de la A la Z” , “Miracolele lumii acvatice” şi alte chestii din astea. Obiectul preferat evident este biologia,unde orice l-ar întreba profesoara tot la peşte ajunge ( ca în bancul cu…..”castravetele este un monocotiledonat…”) şi evident meseria pe care şi-o doreşte este aceea de inginer piscicol. Mai nou, soţul meu comercializeazǎ….ghiciţi ce? Ei bine, peşte! Profitabilǎ şi “frumos mirositoare” afacere… In aceste condiţii nu-mi rǎmâne decât sǎ sper ca poate într-o altǎ viaţǎ n-o sǎ ajung o sirenǎ ce se plimbǎ graţioasǎ printre peşti. Dar cine ştie?

joi, 13 noiembrie 2008

Eu, cu cine votez?

Ma plimbam plictisita intre limitele unei inegrale cand s-a auzit soneria de la intrare. Deschid la fel de plictisita si, in fata imi apare un domn la patru ace care imi zambeste cum se pricepe el mai bine.Eu, astept sa vad ce vrea (era clar nu era cu cersitul). Ma intreaba daca il cunosc.Eu ma uit nedumerita si procesez " oare cine e? un vecin nou sau poate tatal vreunui elev ?"Zic un NU mare care il cam demoralizeaza dar nu renunta."EU sunt X de la partidul Y cum nu ma stiti?"Incep sa ma irit, dar ma abtin. Ii spun ca nu ma intereseaza politica, nu urmaresc emisiuni electorale iar daca si-a lasat cumva in cutia mea postala poza, am aruncat-o din prima.Drept urmare el imi intinde o noua poza( sa nu-l mai uit), un calendar si ...o ruleta."Ce sa fac cu ea?" "Sa masurati binele pe care il va aduce partidul...imi zice el un raspuns repetat in fata oglinzii ." Ce-ar fi sa-mi masor salariu cu aceasta ruleta?"Vai da sunt mici dar vor creste....Deja incep a ma enerva. Tipul imi intinde cu viteza un ceas. Probabil ultimul obiect din arsenalul cu care venise sa ma convinga.Incearca printre randuri sa-mi spuna ca el este om al locului nu ca altii si ar fi bine sa-l votez.Se uita intr-un final la mine si-mi adreseaza o ultima intrebare"Mergeti la vot?" "Probabil" am raspuns din politete.Voua pot sa va spun ca n-am mai fost la vot de multa , multa vreme asa ca...Dar mai stii ? Intrebarea ar fi" totusi , eu cu cine votez?"
Eu si jumatatea....undeva in Apuseni

S-a nascut un...blog

In sfarsit am dat blogului o forma si o culoare . Acum astept muza inspiratiei ...Impreuna cu ea voi ticlui (sper) povesti dragute.

marți, 11 noiembrie 2008

BUN VENIT!

Bun venit pe blogul meu! Vom depana impreuna subiecte de actualitate, ne vom aminti de prieteni pe care ii credeam pierduti, vom aluneca usor in lumea fictiunii si, de ce nu , vom incerca sa uitam impreuna de grijile cotidiene. Sper sa va simtiti bine impreuna cu mine si cu gandurile mele....