joi, 26 noiembrie 2009

Mogulii !!

Curatind alene niste cartofi,ascultam oarecum absenta stirile Realitatii.La un moment dat,apare d-nul Basescu si incepe cu mogulii in sus dar si in jos, ei sunt vinovatii,ei sunt sperietorile,ei au si vor avea puterea.Nu stiu de ce m-am gandit la teroristii acelui decembrie 89...Numai despre ei se vorbea asa cu ura dar si cu teama.
Stirea a trecut si eu am ramas in minte cu acest cuvant: mogul.E un cuvant nou (cel putin ptr mine) folosit azi mai mult decat ieri.Am cautat in DEX si iata ce am gasit"MOGÚL, -Ă, moguli, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India. 2. Adj. Referitor la mogul (l), de mogul (1). 3. S.m. Fig. Persoană foarte importantă cu puteri discreționare."
Cine sa fi avut ideea de a-i numi pe Patriciu,Voiculescu,S.O.V,asa?Sa-i fi venit cuvantul in cap sefului? Poate l-a auzit intr-una din calatoriile sale pe mare...Am cautat sinonime ale acestui cuvant si...lipsa.(Poate ma ajuta Gina).Poate era mai pe intelesul nostru sa se spuna ca in spatele acestor politicieni stau persoane influente,puternice financiar,cu interese mai mult sau mai putin curate.Oare in spatele presedintelui nu exista asemenea... moguli?

miercuri, 25 noiembrie 2009

Urziceni,jos palaria!

Nu stiu cati dintre voi ati vizionat meciul.Macar ca stire si tot a ajuns la urechile voastre ca micuta echipa din provincie a reusit marele rezultat.Sigur carcotasi vor fi multi si vor da vina pe sansa,pe noroc de parca nu in orice realizare a noastra e nevoie de acestea.Aseara,ptr o fractiune de secunda,m-am bucurat ptr romani,am simtit minunatul si demult uitatul,gust al victoriei.

marți, 24 noiembrie 2009

Vremurile la Iasi

O ceata deasa a acoperit orasul de ceva vreme...Parca cineva acolo sus a hotarat ca am vazut prea multe si ne-a mai redus din vizibilitate...Bine ca s-a vazut unde trebuie pusa stampila:Geoana este alesul Iasului,sau al majoritatii...Eu nu fac politica decat asa,la masa de seara ,asa ca optiunile majoritatii le primesc nu le si accept.Poate nu va fi asa de rau cu un presedinte si un primar din acelasi partid...Poate se va misca ceva...
In alta ordine de idei in scoli domneste o stare de agitatie,un foc mocnit,gata sa izbucneasca...pana va izbucni arde in sufletele noastre,ale dascalilor,facand victime...Acele zile libere pe care se spune ca toti le-au acceptat fara comentarii,vor afecta serios buzunarele dascalilor...Toti ne intrebam daca e vorba de 2 luni sau de ani...Prin ceata aceasta nu se zareste nimic...luminita de la capatul tunelului cred ca a disparut. Nu se mai aude aproape nimic despre gripa care golise salile de clasa.Unde s-a dus?Sau poate e de vina ceata... Va doresc o zi frumoasa!

luni, 23 noiembrie 2009

Am tot incercat dragii mei sa mai scriu cate ceva dar, de fiecare data se lipeau de cuvintele mele lacrimi...lacrimi de iubire pentru parinti,pentru fratele meu...Se spune ca un necaz nu vine niciodata singur;cam asa a fost si la mine.Mi-am pus mama pe picioare si intoarsa la Rm.Sarat mi-am gasit fratele in spital...cat despre tata...
Am incercat sa ma lupt cu mine...am incercat sa zambesc...dar nu mi-a iesit...Dureri de cap napraznice m-au coplesit si ieri...am renuntat si la treaba si la meditatii si...m-am culcat.Un somn greu din care m-am sculat tot obosita...Azi se pare ca e mai bine.
Sper sa pot reveni in gradinile voastre virtuale.Nu am mai citit nimic.Sper sa fi fost ocoliti de boala si necazuri.Va doresc o zi buna!Pe curand!

marți, 10 noiembrie 2009

Cred ca am scapat

Un telefon primit in timpul orei ma anunta sec ca "mama are probleme".Sun acasa si-mi raspunde vocea mistuita de durere a mamei...Vorbeste greu,la limita cu incoerenta...Izbucnesc intr-un plans violent chiar acolo in fata elevilor mei care aproape isi tin respiratia..Iau catalogul si plec...Ca intr-un vartej trec pe la sefa,trec pe langa Lori si plec...Trebuie sa fiu acolo langa ea...Ne despart 250 de km...Acum distanta asta pare imposibila....Reusim sa o aducem la Iasi si...urmeaza clipe dureroase...clipe in care, lesinata in bratele mele mama pare impacata cu situatia iar eu,eu cer cu disperare ajutor ...Il primesc mai mult decat ma asteptam.Imi e teama sa nu-mi spuna ca e batrana si asta e...Asa este,are 77 de ani si da,e batrana...dar a imbatranit muncind pentru mine,tremurand pentru viata mea,pentru examenele vietii mele si nu pot sa o las....
Acum si-a revenit.Accidentul cerebral suferit nu a lasta urme vizibile...Abia ieri s-a dat jos din pat si,am fost extrem de bucuroasa.Sper sa fi fentat boala de aceasta data...
Mii de multumiri colegelor mele:Lili,Lori,Ela,Anca...Imi pare rau ca nu pot exprima ce am simtit cand m-ati anuntat sa nu vin joi si vineri la scoala...V-am simtit foarte aproape... Am functionat ca o echipa si va multumesc din suflet.

miercuri, 4 noiembrie 2009

Intre vis si realitate

Fiecare profesor isi doreste sa intre in clase curate,pline de copii cuminti si destepti.Fiecare profesor viseaza sa lucreze la ore lucruri din ce in ce mai complicate...Foarte putini se uita la cei slabi...conteaza doar spuma... Ce te faci insa cand, ajungi din intamplare intr-o clasa numeroasa in care fiecare isi doreste altceva?Cand obiectul tau ,ceea ce vrei tu sa transmiti,nu intereseaza decat pe 2-3 din 30?Ne e greu sa acceptam ca exista asa ceva dar va asigur ca exista.Stiti ce se intampla in cele mai multe cazuri?Pai la ciclul primar cei slabi sunt pusi sa deseneze in timp ce copii "buni "lucreaza la mate si romana.Ajungem astfel la o clasa de a 5 in care trei sferturi nu stiu sa citeasca ori nu stiu tabla inmultirii! Lucreaza cu ei daca poti!Incearca sa-ti faci materia din programa...Incepe astfel jocul de-a scoala...Incep si profesorii sa-i ignore pe cei slabi si...prapastia e deja aparuta.Sa cazi in ea ca elev e o chestiune de timp...Si ca profesori poti sa cazi...Eu am o asemenea clasa .O adevarata provocare...imi pregatesc cu atentie fiecare lectie,cobor nivelul cat pot de mult si,am reusit sa-i fac sa stea in banci,sa nu mai vorbeasca odata cu mine,sa ridice mana,sa incerce sa-si faca temele...E putin cand scriu aici dar atat de mult acolo in clasa...

luni, 2 noiembrie 2009

Flori de la mama!

Bine v-am regasit!In timp ce-mi cititi randurile,serviti un mar!Un mar dulce si bun,ca la mama acasa! Apoi,priviti bucuria ce se citeste pe chipul lor!Batranetea a trecut pe locul doi...au uitat de boala,de griji....acum traiesc clipa...scurta clipa a revederii.
De aici am plecat in urma cu.... 21 de ani...Doamne oare cand au trecut!Pe iarba din fata m-am intins cand am aflat ca am reusit la facultate si am inceput sa plang,sa plang de bucurie.Pe bancuta ma asteapta tata...mai in fiecare seara...Stie ca nu vin dar poate masina asta alba are numar de Iasi...Si geamul mic e de la camera mea...Camera in care am invatat pe rupte,am plans si am visat la un Fat Frumos...
Mama a pastrat florile pentru mine.A tinut mortis sa-mi dea "sa pui acasa in vaza".Am ascultat-o,asa cum am facut mereu...
Pe acestea,vi le daruiesc voua prieteni dragi..celor ce mi-ati daruit gandul vostru bun inainte de a pleca...