marți, 10 noiembrie 2009

Cred ca am scapat

Un telefon primit in timpul orei ma anunta sec ca "mama are probleme".Sun acasa si-mi raspunde vocea mistuita de durere a mamei...Vorbeste greu,la limita cu incoerenta...Izbucnesc intr-un plans violent chiar acolo in fata elevilor mei care aproape isi tin respiratia..Iau catalogul si plec...Ca intr-un vartej trec pe la sefa,trec pe langa Lori si plec...Trebuie sa fiu acolo langa ea...Ne despart 250 de km...Acum distanta asta pare imposibila....Reusim sa o aducem la Iasi si...urmeaza clipe dureroase...clipe in care, lesinata in bratele mele mama pare impacata cu situatia iar eu,eu cer cu disperare ajutor ...Il primesc mai mult decat ma asteptam.Imi e teama sa nu-mi spuna ca e batrana si asta e...Asa este,are 77 de ani si da,e batrana...dar a imbatranit muncind pentru mine,tremurand pentru viata mea,pentru examenele vietii mele si nu pot sa o las....
Acum si-a revenit.Accidentul cerebral suferit nu a lasta urme vizibile...Abia ieri s-a dat jos din pat si,am fost extrem de bucuroasa.Sper sa fi fentat boala de aceasta data...
Mii de multumiri colegelor mele:Lili,Lori,Ela,Anca...Imi pare rau ca nu pot exprima ce am simtit cand m-ati anuntat sa nu vin joi si vineri la scoala...V-am simtit foarte aproape... Am functionat ca o echipa si va multumesc din suflet.

11 comentarii:

Simion Cristian spunea...

Sanatate multa mamei tale! Fii tare!

Florentina spunea...

Multa sanatate si nu stiu de ce am plans cand am citit.

Julie spunea...

Am comentat pe ultimul tau post si am vazut ca unii din prietenii tai scriau ca mama ta are probleme, dar nimic mai mult. Am vazut ca ai disparut cateva zile si mi-am dat seama ca trebuie as fie ceva rau. M-am ingrijorat, dar am sperat ca totul va trece cu bine. Ceea ce vad ca s-a si intamplat, slava Domnului!

Ma bucur mult ca mama ta a trecut cu bine de acest hop si ii doresc multa sanatate si putere si viata lunga, alaturi de toti cei care o iubesc atat de mult.

loristiuj spunea...

ei... cu mult drag, oricând! Păi suntem o echipă! :-)

Dana spunea...

Dooamne,bine ca s-au dus problemele!
Mi-era si teama sa te sun...dar te-am sunat!
De fiecare data m-am bucurat ca mama e mai bine!In situatii din astea nici nu stii cum sa procedezi!
Bravo colegelor tale de la scoala de "cartier" ca au stiut sa fie alaturi de tine!!
Uite,de asta nu te-ai mutat tu la liceele asa zis de elita!!
Pentru ca oameni ca la scoala ta,care sa vibreze la bucuriile si tristetile tale ,nu vei gasi nicaieri!!!
Bravo ,oameni adevarati!!Fara fite si cu dragoste de oameni!

pescarusul argintiu spunea...

Elite draga mea, am vazut si eu semnalul ingrijorarii fata de fiinta mammei tale la un comentariu al penultimei postari, dar n-am stiut cum sa-l interpretez :(
Din suflet ii doresc sanatate si forta de a depasi pe termen luuung aceasta incercare, iar tie iti trimit o stransa imbratisare pentru clipele de maxima tensiune prin care ai trecut!
Aprecieri sincere si un brat de crizanteme tuturor, inclusiv echipei de prietene si colege sufletiste!!!

Cristian Pirvu spunea...

Acum am aflat ... Boala te lasa in general mut. Nu stii cum sa reactionezi la problemele ale caror rezolvare nu e in puterea ta. Bine ca a trecut. Avem parinti batrani pe care doar munca si dorul ii mai tin in putere.
Noi ne gasim puterea in cei de langa noi. Multa sanatate!

elite spunea...

Simion,multumesc pentru incurajari.Sper sa fie bine si cu mama si cu mine.


Florentina,poate ai plans pentru ca ,lla un mment dat fiecaruia dintre noi ne e sortita o asemenea experienta.

Julie,am vazut comentariul tau dar,din pacate,blogul a fost neglijat cu buna stiinta datorita problemelor mele.Ma bucur ca ai revenit.Te mai astept!

Lori,nu-ti pot raspunde decat printr-un simplu si banal "multumesc"

Danilica sa speram ca vom avea din nou puterea sa zambim....

Pescarusule,multumesc...In asemenea situatii nici nu stii cum sa procedezi:sa taci,sa plangi,sa vorbesti...eu am ales tacerea...am vorbit abia atunci cand s-a uscat lacrima...

Cristi ai dreptate.Sunt lucruri in fata carora nu ne putem impotrivi dar,merita sa lupti,sa speri,sa iubesti...O zi buna!

CORA spunea...

Dumnezeule, cred ca ai trecut prin momente cumplite! Astfel de vesti te lovesc ca un fulger! Sanatate din plin ii doresc mamei tale!

Manole spunea...

Multe sanatate mamei tale!
Dumnezeu sa va ajute!

innuenda spunea...

Doamne ajută, să-ți țină Dumnezeu mama sănătoasă! Și ție și nouă, celorlalți. Căci asta este una dintre pierderile ireparabile din viață. Indiferent de vârsta noastră sau a mamelor, numai gândul că le-am putea pierde ne găsește veșnic nepregătiți.