Despre excursie

Iata ca abia dupa cateva zile bune de la intoarcere, am ceva timp pentru povestiri.
3 zile a durat excursia noastra si in 3 zile am avut parte de toate fenomenele meteo: am plecat pe o ploaie torentiala, ne-am tavalit in zapada la Pasul Prislop si ne-am rasfatat cu razele soarelui la Manastirea Barsana.
Intotdeauna am urmarit ca in excursiile mele sa impletesc utilul cu placutul.Asa ca, printre dansuri, gratare si jocuri de carti elevii mei au vazut cimitirul vesel de la Sapanta, Memorialul comunismului din Sighet, Manastirile Barsana si Sapanta(cea mai inalta din Europa), casele memoriale Rebreanu si Cosbuc, Castelul Dracula de la pasul Tihuta.Au invata lucruri noi de care isi vor reaminti cu drag mai tarziu.

Cazarea noastra a fost de aceasta data punctul slab al excursiei.Am gasit la Perla Maramuresului(locatie la care am mai fost in urma cu 4 ani) o pensiune in pragul dezintegrarii.Un loc pe care,daca nu am fi ajuns asa tarziu,l-am fi parasit imediat.Camere neincalzite,nu foarte curate,un numar de locuri mai mic decat cel rezervat,cat despre bai si televizoare...mai bine sa nu va vorbesc.Am avut mare noroc ca elevii au inteles situatia si s-au adaptat rapid conditiilor.Au unit paturi,s-au tot grupat si regrupat acolo unde se putea sta.Cand am plecat atat noi organizatorii cat si patronii am stiut ca este ultima data cand le calcam pragul.

Maramuresul mi-a aparut de aceasta data imbatranit....obosit...oameni tristi...capete aplecate...n-am mai intalnit acele priviri calduroase care sa-ti sara imediat in ajutor...Am simtit greutatile de pe umerii lor...numai noi eram in excursie...

Aceeasi tristete am regasit-o si la casa Rebreanu...Ghidul de acolo, un om extraordinar care traieste prin Rebreanu, ne-a multumit pentru vizita si, la plecarea ne-a spus:sunteti primul grup din acest an,in rest ici colo cate un vizitator...M-a durut si pe mine tristetea din glasului lui...
Spor la treaba si sarbatori luminoase!