duminică, 31 mai 2009

vineri, 29 mai 2009

Vine vacanta!

Cu bratele deschise,am primit bucuriile si provocarile acestui an! Incet,incet,relaxarea pune stapanire pe mine...S-a mai dus un an...un an scolar..Cu realizari,nopti nedormite,cearcane cat casa si multe,multe ganduri transformate in realitate.Rasplata?Un zambet,o clipa de bucurie si de speranta,note deosebite la examene.Acum am timp sa meditez la tot si la toate...Pot spune deja A VENIT VACANTA!
Din toate partile,vin ..."flori ptr doamna!"

joi, 28 mai 2009

Atitudinea pozitiva

Am cumparat o carte de dirigentie...o alta carte,pe care am rasfoit-o si am asezat-o in biblioteca ptr ...mai tarziu.I-am citit insa bibliografia(defect profesional) si acolo am aflat despre siteul Ozibuna.net.Mi-a placut cand am intrat prima data,apoi i-am devenit vizitatoare permanenta.Iata ce am gasit astazi acolo:
Bo Bennett: “A avea o atitudine pozitivă înseamnă să întrebi cum se poate face ceva, nu să spui că nu se poate face.”
Atitudinea pozitiva nu face parte mereu din comportamentul nostru.De cate ori nu am spus:nu pot face fata programului infernal,crizei financiare,copiilor( de acasa sau de la scoala) si totusi,am trecut peste,am mers mai departe.Daca am cauta mai mult solutii la problemele noastre,fara a le astepta de la ceilalti,poate am reusi sa schimbam ceva....

miercuri, 27 mai 2009

Blogul...

Blogul a aparut in viata mea total intamplator...Sansa lui este ca m-a intalnit intr-o perioada in care timpul imi permitea sa scriu,sa citesc.A devenit la un moment dat o obsesie.Am renuntat la stirile de dimineata,la cateva minute in plus de uitat in oglinda si m-am dedicat lui.Mi-am pus aici sufletul pe tava,povestind lucruri pe care le-am crezut demult uitate,am impartasit emotia unui "maine",dezamagirea unui ieri.
Ma uitam cu sufletul la gura sa vad cati vizitatori am avut,ce comentarii am...Am legat astfel cateva prietenii virtuale frumoase,descoperind prin intermediul sau o alta fata a colegilor mei,bunatatea unei persoane total necunoscute care se preocupa de problemele mele.Am descoprit daca vreti o altfel de fata a cuvantului OMENIE.
Toate acestea s-au petrecut intr-un timp relativ scurt..nici macar un an...O parte din postari mi le-am pastrat undeva in calculator,altele doar in suflet...Cum m-as simti sa ma trezesc dimineata si sa-mi vad blogul inchis?Asa ,pur si simplu ,fara prea multe explicatii? Da ca nu ai gresit cu nimic fata de ceilalti,de ce sa treci prin asta,nu stiu...Lori avea un blog din 2006..."Pierd unii case dapa-i un blog" a fost replica ei...adevarata dar trista..
John Heywood: “Dacă poţi să-ţi numeşti necazurile - experienţe şi poţi să-ţi aminteşti că orice experienţă dezvoltă o forţă latentă în tine, vei creşte viguros şi fericit, oricât de ostile ar părea împrejurările.”

luni, 25 mai 2009

Sambata seara

Ne-am strans sambata seara,toti ai nostri la o masa pentru a ma sarbatori pe mine,cea mai tare Ilenuca!Am mancat si am baut,am ras cat ptr un an,am cantat si am dansat..Foaie verde 5 chiperi...Ei dar asa facem noi mereu cand ne intalnim...Ineditul s-a petrecut la miezul noptii cand,din senin ne-am pus pe depanat amintiri...amintiri legate de fratii si surorile noastre de nazbatiile facute impreuna si de nevinovatele minciuni spuse parintilor.Pentru cateva clipe am avut impresia ca timpul s-a oprit sa ne asculte,ca obosit de viteza cu care zboara,are pareri de rau ca a trecut pe langa noi transformandu-ne in adulti...Fiecare si-a spus pataniile cu vorbele de azi si cu trairile anilor copilariei.Suntem 4 familii de aceeasi varsta,cam aceleasi studii...dar copilariile noastre au avut fiecare frumusetea ei aparte.Marele Creanga ar fi fost mandru de povestile noastre... A fost frumos..."Cand eram tanar fecior,eram floarea muntilor"...

joi, 21 mai 2009

Elite de la...Elena

Sunt una dintre miile sau poate milioanele de Elene ale acestei planete.Numele meu nu vine asa cum ar fi fost firesc de la nasii mei ori dintr-o dorinta arzatoare a parintilor.Nu,pur si simplu de la colega de banca a fratelui meu,elev in clasa 1 pe atunci.Asta este,m-am conformat. Pe timpul copilariei nimeni nu s-a gandit sa transforme acest Elena in altceva.Doar nasa mea,o basarabeanca adevarata, imi spunea Lenuta.In rest,familie ori colegi mi-au spus simplu Elena. Casatoria insa mi-a influentat...numele.Am devenit din Elena- Ilenuca atat ptr sot cat si ptr prieteni.Suna frumos si imi place.In familia sotului meu s-a intamplat un lucru foarte ciudat.Dintre cele 4 cumnate pe care le am pe 3 din ele le cheama Elena!!! La multi ani fericiti tuturor celor care astazi isi sarbatoresc ziua numelui!
http://vorbimromaneste.wordpress.com/