vineri, 28 august 2009

Aseara,Dumnezeu a fost roman!

Nu stiu de cand nu am mai trait o asemenea seara ca suporter roman.Si cand spun suporter roman ma gandesc la stelisti,dinamovisti,clujeni,timisoreni,moldoveni si munteni...O seara plina de fotbal,o seara in care am simtit gustul victoriei,am trait cu o intensitate maxima fiecare faza,am sperat si am tremurat.
Am inceput cu CFR-ul care se descurcase de minune pana prin minutul 80!La un televizor juca Clujul,la altul Dinamo...Minutele treceau greu,fiecare faza parea importanta.Si,s-a terminat 2-1...
In bucatarie,mare gospodina in ale clatitelor,ascultam mai mul,t cum juca Dinamo .In minutul 3 au inscris dar,nu m-am bucurat prea tare...Au fost atat de multe dezamagiri incat...La golul doi...am strigat iar la al treilea am si sarit,uitandu-mi parca grijile,frustarile legate de meciurile anterioare...Am terminat clatitele odata cu meciul si,am trecut la prelungiri...Sotul meu,desi nu-i microbist,privea oarecum absent cum ma frasuiam si comentam fiecare atingere de balon.La 11 m,m-a luat durerea de stomac.Ca nu ma uit,ca nu mai pot...am trait cu sufletul la gura toate loviturile si dupa cum ati vazut au fost foarte multe...Bucuria s-a dezlantuit si pe teren,si in casa si,in mod normal in toataRomania ptr ca e o reusita romaneasca.Sotul meu,abia in final imi zice:"nu-i bine sa ai probleme cu inima la aceste meciuri"Asa este!
Am schimbat repede la Steaua!Victorie 2-1!Frumosul gust al victorie...
In alta ordine de idei,s-a vazut clar ca,oricat de bun ai fi,oricat de multi bani ai avea,daca acolo sus cineva nu te iubeste,este inutil,in fotbal si in orice.Dar,aseara,Dumnezeu a fost roman!

6 comentarii:

Ana-Maria spunea...

Elena,tare mi-a placut cum ai scris...:))
Eu nu-s microbista,habar nu am de fotbal...dar ai scris asa de fain!:)

CORA spunea...

Amin! :)

Simion Cristian spunea...

d-zeu a fost roman, doar ca suporterii romani nu prea au frica de d-zeu!

Dana spunea...

Iubita.....eu nu mi-s microbista,dar nu m-as plictisi niciodata sa citesc ce scrii referitor la momentele traite ca suporter!!
Mai tii minte la sfintirea casei cum a fost????
Trebuie sa povestesti o data!!Eu nu am talentul tau!!

pescarusul argintiu spunea...

Nici eu nu mai sunt suporter infocat ca in anii de liceu, dar ma bucur ca am aflat de la tine atatea vesti bune!
M-ai contaminat cu entuziasmul tau si cu emotia acestor clipe :)

elite spunea...

Ana-Maria puteam sa ma fac si cronicar sportiv nu?

Amin!Cora

Asa e Simion dar,poate cu timpul...Speranta moare ultima...


Danilica eu uitasem cum dupa ce am sfintit casa,preotul a trecut in galerie si a inceput sa strige cu naduf la fiecare faza mai fierbinte.Daca nu ma insel juca echipa Romaniei.

Pescarusule a fost frumos!Gustul victoriei nesperate si mult asteptate e tare fain.

http://vorbimromaneste.wordpress.com/