sâmbătă, 26 decembrie 2009

Respect

Exista clipe in care simti ca te scufunzi si exista clipe in care parca ai aripi.Exista vorbe care te doboara si exista vorbe care te ajuta sa speri.Dar,mai ales, exista oameni care pur si simplu ti-au intins o mana,care aproape fara sa-si dea seama au fost pentru tine modele.Sunt oameni care trec prin viata ta,punandu-si amprenta asupra gandurilor si faptelor tale,apoi se retrag discret,asa cum au si venit.Acestor oameni merita ca macar in pragul marilor sarbatori sa le amintim ca nu i-am dat uitarii,ca au ramas in viata noastra.
Eu vreau sa va vorbesc astazi despre doi oameni care mi-au marcat cariera profesionala intr-un mod pe care ei cu siguranta nici nu-l banuiesc.Dintre zecile de profesori in fata carora m-am asezat sa-i ascult,sa le inteleg spusele,doar doi,un domn si o doamna,au ramas pentru totdeauna in sufletul meu.Nu le voi da numele...aproape ca nu conteaza,sunt cadre universitare,cu multe titluri,cu minti ascutite si deschise.Despre domnul profesor am scris in postarea "Domnului profesor,cu recunostinta",despre doamna profesoara,am sa va spun astazi cateva ganduri...
Firava la trup,mereu eleganta si aranjata, rece si distanta,tinea un curs impecabil.Nu avea nevoie de hartiute,de carti,era mereu pregatita.Nu suporta invatatul pe de rost si mai ales lipsa bunului simt.Cand era cazul, scotea din geanta-i frumoasa mereu o batista noua.Ma uitam fascinata la ea din prima banca si ii sorbeam vorbele,gesturile.In camin se vorbea despre ea ca fiind cea mai rea,cuiul cuielor...De ce nu-mi era teama,nu va pot spune...La primul examen din anul I mi-a pus 9,apoi,m-am lipit de analiza matematica(obiectul ei) si am devenit decarista...dar nota era pe locul doi...Poate nu pot exprima in cuvinte ce simteam in preajma ei.Mergeam la ore de pregatire,mereu punctuala,mereu dispusa sa ma ajute...In anul I(decembrie 1988) i-am trimis o felicitare de Craciun.La cateva zile am primit acasa la Rm Sarat o felicitare de multumire si cu urari din partea dansei.Am citit de mii de ori...A fost singurul profesor care mi-a raspuns la felicitari.Era modul ei de a se respecta...Au trecut 20 de ani,timp in care ne-am intalnit foarte rar...mi-am luat lucrarea de diploma la dansa,la fel si lucrarea de gradul I.De fiecare data m-a ajutat cu acelasi profesionalism si deschidere.Si,de fiecare data,ca e Craciun,Paste sau inceput de primavara imi raspunde la felicitarile mele...
Poate aceste amintiri sunt importante doar pentru mine...e posibil,dar am simtit nevoia sa scriu despre acesti oameni,acesti doi piloni ai vietii mele profesionale,doi oameni care mi-au dat incredere in propriile-mi forte.Azi,cand imi raspund la felicitari nu se mai semneaza cu prof.dr....ci simplu cu respect...E mare lucru!
O intalnire peste ani cu elevii mei a avut loc in seara de Ajun!Dintre toti,doar doi au venit sa ma colinde...Posibil ca,doar pentru ei doi,eu sa fi fost modelul... Sarbatori fericite in continuare si,nu uitati sa faceti aceste urari celor care au insemnat la un moment dat ceva pentru voi!

5 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Elite, ai atins, cu buna stiinta, o chestiune deosebit de frumoasa, care tine de un anume rafinament launtric. Cred ca nu se invata. Si este , cum spuneti voi, matematicienii, invers proportional cu numarul' gradelor'( am calculat bine?)
Doi mari profesori , profesorii mei- unul din facultate, celalalt , conducatorul lucrarii de licenta, u-i voi spune numele, mi s-au adresat, in niste imprejurari deosebite cu " draga colega".
Domnul conducator al lucrarii, scriitor si critic literar cunoscut, in fata comisiei , dupa ce m-a vazut la patru lectii, a spus ca si-ar fi dorit sa fiu profesoarea fetelor dumnealui.
Spun asta , in conditiile in care, colega mea de catedra de atunci, secretara de partid , a spus despre mine:" este casatorita, are 2 copii si nu lipseste de la invatamantul de partid".
Domnul profesor a pus doua note atunci, rostindu-le cu voce tare- pentru mine - 10( scuzata fie-mi lipsa de modestie) si 2 pentru colega mea.

Da, ai dreptate, suntem ceea ce au facut " intamplarile" din noi!
Sarbatori fericite!

Geanina Codita spunea...

Mă înclin în faţa tuturor care îşi fac meseria cu pasiune.

Seară magică alături de fiinţele dragi ţie!

danat spunea...

LA MULTI ANI, ELITE! PUPICI DE LA PIATRA NEAMT UNUI DASCAL MODEL! danat

elite spunea...

Gina,mi-ai inteles perfect gandurile.Sunt oameni mari din toate punctele de vedere.Sarbatori fericite in continuare!

Geanina sunt convinsa ca si in viata ta au fost/sunt oameni de la care ai invatat,pe care ai incercat sa-i urmezi.Odihna placuta in continuare.

Dana T."La multi ani!"cu sanatate.Sper sa fi venit mosul la Piatra chiar dac zapada-i mare.

Dana spunea...

Eu stiu despre cine este vorba!
Desi nu i-am vazut niciodata,faptul ca au starnit in tine atata admiratie ma face sa zic:JOS PALARIA,DOMNILR PROFESORI!!!