Dorinte implinite ....prea tarziu

Cred ca fiecare dintre noi si-a dorit cu ardoare ceva anume...ceva doar pentru el, doar pentru sufletul lui...

Poate ne-am dorit in anii copilariei o carte...prea scumpa pentru banii parintilor,prea scumpa pentru economiile noastre.Ne-am culcat seara cu gandul la ea si ne-am promis solemn"cand voi avea bani, a mea va fi"...si bani am avut dar, eram prea matura pentru acea carte...

In anii adolescentei poate ne-am dorit o rochie mulata sau poate niste pantofi foarte inalti....Erau lucruri mult mai importante in care trebuia investit asa ca am asteptat...La un moment dat au fost bani dar,picioarele umflate nu mai primeau pantofii eleganti iar kilogramele in plus nu se asortau cu rochia asa ca...am renuntat...

Mi-am dorit cu incrancenare un anumit loc de munca,intr-un loc anume.Eram ,in urma cu 15 ani,in stare sa fac orice.Am invatat, am dat concursuri peste concursuri.... Trebuia sa ma astept...Seara de seara imi aranjam in gand reintoarcerea, ma gandeam la cat de frumos va fi.....Acum,peste 15 ani ar putea exista posibilitatea indeplinirii acestui vis...Dar, am constatat ca nu-mi mai doresc atat de mult...e prea tarziu....Mi-am facut radacini in alta parte, am in jurul meu oameni de care mi-e greu sa ma despart....

Afara ninge ca-n povesti...Cu fulgi uriasi...Ne-am dorit toata iarna o asemenea ninsoare....Acum, e martie... a venit prea tarziu

TIMPUL NU IARTA PE NIMENI......

Zilele trecute a fost pe realitatea o dezbatere pe tema"Partidul , Ceausescu, Romania".... da, tineri si batrani isi tot dadeau cu parerea despre ce si cum a fost inainte de 1989... Printre invitati, persoane cunoscute dar, nu-i pot numi decat pe Petre Roman si Sergiu Nicolaescu (celorlalti, mintea mea plina de probleme, nu le-a retinut numele)...

Ma uitam la ....comisarul Moldoveanu si nu-mi venea sa cred...din chipesul actor, regizor, omul de care se temeau toti pe platourile de filmare, a ramas doar numele...un nume mare...In rest...parerile lui aproape ca nu erau ascultate de ceilalti, isi stapanea cu greu tremurul barbiei...Nu m-am uitat mai departe...am iesit grabita din sufragerie...In urma mea, sotul meu spune..."timpul nu iarta pe nimeni". Asa este, nemilos si crud el ne transforma dupa propia lui voie...

Ma tot intreb cand acel "nimeni" voi fi eu....cat de tare ma va durea...

Interviu cu Dumnezeu....

INTERVIU CU DUMNEZEU
Vezi mai multe video Diverse »

N-AM TIMP !

Am intrat de cateva zile in perioada"n-am timp". Adica , n-am timp sa ma odihnesc, n-am timp sa ma uit la Tv, n-am timp sa citesc...Nici sa trebaluiesc in voie la bucatarie n-am timp...Singurul lucru de care incerc sa mai am timp este blogul..In rest doar scoala, casa-meditatii , lectii si iar si iar ca un robot.

Ieri am implinit o luna de ...blogosfera dar, cu problemele din viata reala, am uitat de ...virtual. Daca fac o analiza a acestei luni, pot spune ca i-am stors Danei multe lacrimi si m-am apropiat foarte mult de Lori.In rest, pentru mine, a fost un mod prin care m-am descarcat de problemele cotidiene uneori intr-un mod serios, alteori cu zambetul pe buze. Stiu ca exista si alti cititori ai blogului sau mai bine zis alte cititoare care insa nu si-au luat inima in dinti pentru a face comentarii....mai este timp.Tot cu timpul sper ca numarul prietenilor mei virtuali sa creasca pentru a forma sa zicem..o gasca virtuala.Va astept pe toti, cu drag, in lumea mea virtuala!