joi, 15 ianuarie 2009

DOR DE EMINESCU

DOR DE EMINESCU A.Paunescu
1.Intr-o lume relativa ce-a facut si-a desfacut Eminescu-i remuscarea dorului de absolut. Daca unu si cu unu nu mai vor sa faca doi Eminescu este chipul infinitului din noi.
2.Fara el oricare lucru si-ar urma cararea sa, Fara el chiar steaua noastra dintre stele ar cadea. Pe pamantul vechii Dacii, cand mai mare, cand mai mic, Daca n-ar fi Eminescu viata nu ne-ar fi nimic.
3.El Moldovei ii e fiul si Munteniei nepot, L-a-nfiat intreg Ardealul, Eminescu-i peste tot. Intr-o lume relativa mai avem un nume sfant Eminescu-i Romania tainuita in cuvant.

3 comentarii:

Dana spunea...

Frumos mai scrie si Paunescu asta!!!!
Are toate defectele din lume,dar scrie Dumnezeieste!!!!

pescarusul argintiu spunea...

Si in acest context spiritual, de cinstire adanca a Luceafarului nostru, astazi poetul Grigore Vieru se zbate cu palpairea respiratiei artificiale pe un pat de spital, intre viata si moarte.
Nedrept, tulburator, fulgerator moment de destin!
Cred ca o rugaciune eminesciana ar chema ingerii de lumina sa-i vegheze suferinta si sa-i redea forta de a invinge nefiinta.

“Craiasa alegându-te
Ingenunchem rugându-te,
Inalta-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întarire
Si zid de mântuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!

Noi, ce din mila sfântului
Umbra facem pamântului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plângeri,
Regina peste îngeri,
Din neguri te arata,
Lumina dulce clara,
O, maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!”

O seara frumoasa si senina, fara tristeti!

elite spunea...

Exista oameni care isi merita dreptul de a nu muri stupid.Si Grigore Vieru ca si Ion Aldea Teodorovci si sotia sa, ca si Teo Peter sau Laura Stoica ar trebui sa aiba un sfarsit frumos...Dar acolo unde e destin nu putem interveni....