luni, 19 ianuarie 2009

Neputinta..

Nu cred sa fie pe lumea aceasta durere mai mare decat neputinta unui parinte de a-si sti copilul bolnav si de a nu-l putea ajuta....O durere care te macina clipa de clipa si care te obliga sa-ti tot raspunzi la obsedanta intrebare "Doamne de ce tocmai al meu?"

Realitatea te izbeste in plina noapte cand , respiratia regulata a copilului se transforma intr-un horcait ingrozitor...Deschizi lumina si, copilul pe care cu cateva ore in urma l-ai sarutat de"noapte buna" e schimonosit de durere, nu-ti vorbeste,nu reactioneaza nicicum....Incerci sa te stergi la ochi sperand ca e visul tau dar...totul e real...

Suni la salvare si, incep investigatiile...Medici mari si mici simpatici ori nu te plimba zi de zi, de la un aparat la altul asigurandu-te ca nu e nimic. Totul e in regula...Poate vi s-a parut....Apare evident revolta , tu stii ca acea criza nu a fost unica si ca din contra, ele sunt din ce in ce mai multe, mai greu de stapanit...

Cauti pe net tot felul de informatii, intrebi in stanga si-n dreapta dar...nimeni nu stie nimic...Tu, parinte esti singurul care stii ca exista o problema, tu parinte stii ca suferinta copilului trebuie oprita.In cele din urma apelezi la biserica...Poate divinitatea va sti diagnosticul corect....

Daca as putea sa fac ceva....sa nu mai planga cartile din biblioteca scolii...

5 comentarii:

starsgates spunea...

Poate ar trebui copiii obişnuiţi să folosească sala de lectură a bibliotecii.
Să meargă o dată pe săptămână cu învăţătorul sau profesorul atunci poate...

pescarusul argintiu spunea...

Elite, as vrea sa cred ca n-ai fost nevoita sa treci prin dramatica situatie zugravita mai sus...
Inteleg perfect prin ce stari disperate trece un parinte cand copilul sau are o problema de sanatate si pe care nici o autoritate medicala nu e in stare s-o identifice, s-o defineasca clar si apoi sa incerce sa o rezolve profesionist...
Rememorez ceasurile de chin pe care le-am trait cand fetita mea avea 40 grade temperatura la ora 2 noaptea si Salvarea intarzia sa vina :(
Neputinta in legatura cu interesul inexistent sau scazut al copiilor pentru carti este un alt aspect grav, din nou foarte important pentru viitorime.
Se ridica noua concurenta a bibliotecilor virtuale...

loristiuj spunea...

De multe ori noi nu înţelegem sensul suferinţei... poate că se întâmplă aşa pentru a nu fi mai rău...
Ştiu deespre ce e vorba... dar medicii sunt şi ei oameni... au cunoştinţe şi putere limitată...

Cât despre "de ce i se întâmplă copilului meu"... asta e cu adevărat dureros! Iar experienţa mi-a arătat că prin aceste experienţe dure copilul trece mai uşor decât părintele :-(

elite spunea...

Star..copii din scoala mea au fost indrumati cu perseverenta spre biblioteca si o frecventeaza...Aici e meritul d-nei bibliotecare...Ea insa are o mare problema...

Pescarusule din fericire nu e o problema personala...Doar ca asa sunt eu transform problemele altora in problemele mele, suferintele lor odata aflate devin si ale mele.Cred ca daca era problema mea sigur nu mai scriam nimic pe blog...sau poate va ceream ajutorul..

Lori daca nici tu nu ti-ai dat seama ce am dorit sa spun inseamna ca sunt de-o subtilitate ceva de speriat...Ai grija cu mine!

starsgates spunea...

Acum pricep, elite. Atunci mă rog lui Dumnezeu s-o ajute, să-şi vadă copilul sănătos.