luni, 18 ianuarie 2010

Este oare cineva de neinlocuit?

Nu sunt o cumparatoare de ziare.Cand am timp, mai citesc online titlurile ici- colo,in rest nimic.Sambata seara insa o fotografie din editia de seara a unui ziar local ,mi-a atras atentia.Din fotografie, imi zambeau colegi de generatie ai copilului meu, alaturi de profesoara lor de engleza.Titlul mare de-o schioapa"Vrem sa ramaneti cu noi doamna Trandafir",m-a facut sa pun ziarul in sacosa.
Articolul incepe prin a anunta cititorii ca,in urma disponibilizarilor din invatamant, marea profesoara X de la renumitul Colegiu Y este nevoita sa plece din sistem.Sunt prezentate activitatile si reusitele doamnei,meritele deloc de neglijat ale acestui dascal iubit de copii,legatura sa puternica cu elevii.Citind te intrebi cum de este posibil sa se faca o asemenea nedreptate?Cum sa nu mai fie loc pentru asemenea oameni?Cum sa-i dai afara pe cei mai buni?
Raspunsul vine in ultimile randuri ale articolului:doamna are varsta de pensionare si,dupa cum se poate deduce cu usurinta nu vrea sa plece.Salariul sau de 3000 de lei poate fi dat la 3 tineri profesori,spune ministerul si de aici,conflictul.
Fiecare dintre noi,ajunge la un moment dat la un moment al bilantului,la un moment in care trebuie sa ne luam ramas bun de la munca pe care am facut-o cu suflet,sa ne luam ramas bun de la elevii nostri pe care uneori i-am pus inaintea familiei.Tin minte cum,in primul an de pensionare,mama privea pe geam cum se intorc copii de la scoala.O surprindeam stergandu-si pe furis lacrimile...ii era dor.Au mai chemat-o apoi sa tina locul unuia si altuia dar,a simtit ca vremea ei trecuse...
Eu nu pot condamna ministerul pentru o asa masura.Am dat ani de zile concurs de titularizare,asteptand cu sufletul la gura aparitia unui post.Oricat de bun ai fi,parerea mea este ca trebuie sa ai decenta de a te opri .Exista azi invatamant privat si multe alte posibilitati de a-ti petrece timpul,,nu este nevoie sa stai in papuci si halat si sa astepti pensia, cum afirma doamna profesoara.
Cat despre articol...e cusut cu ata neagra...

7 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Toate pe lumea asta au un capat si un sfarsit.
Trebuie doar sa intelegi.
O zi frumoasa!

elite spunea...

Gina si eu cred la fel!Si,trebuie sa existe un dram de decenta si in inceput si in sfarsit.

starsgates spunea...

Oho, ce se sup[rase cineva pe mine când i-am spus verde în faţă acelaşi lucru.:)
Ai dreptate, orice lucru se face la vremea lui, cu toate că n-ar fi mai bine să fim pensionari la tinereţe şi să lucrăm la ...bătrâneţe.;)

Ana-Maria spunea...

Nu stiu cum voi reactiona eu , in cazul in care mai apuc pensionarea si ma voi pensiona...cert este ca majoritatea oamenilor au reactia de refuz a acestei etape a vietii...O colega de a mea , pensionata anul trecut in Decembrie...a negat vehement situatia...si a ajuns , intr-un final , prin a marturisi ca ii este frica , avea senzatia ca deja se apropie de sfarsitul vietii...Colegii au incurajat-o si e ok acum...totul e sa iti gasesti o alta preocupare...
Si eu cred ca toate au inceput si un final , problema este sa admitem asta...insa obisnuinta este mai puternica...
O saptamana formidabila,Elita!

Dana spunea...

Corect!!!Trebuie sa stii sa te opresti!!
Toti avem nevoie de o bucata de paine...
Si...3000 lei salarul????Hmmmmm!

elite spunea...

Stars,incurcate sunt caile domnului....

Ana Maria eu cred ca intelepciunea pe care ar trebui sa o acumulam in timpul vietii ne va ajuta,in rest,numai de bine.

Danilica nu te mira ca se ajunge la acest salariu cu toate sporurile...

keltoighost spunea...

Cred că nimic din ce se întâmplă în ţara asta nu e cum ar trebui să fie...
Cu toate astea, ai avut oroc să dai peste un articol cât de cât pertinent, zic eu.
Fac, într-o oarecare măsură parte din presă... şi sunt total dezamăgită de subiectele abordate de "colegi".