vineri, 15 ianuarie 2010

Zapada si copiii...

Isi dau coate unul altuia crezand ca nu-i vad.
Isi fac semne spre geam...doar,doar nu-i vad.
Ma intorc cu fata la tabla si aud "uite cum ninge,ca-n povesti"...zambesc si scriu...ma intorc spre clasa si, toti sunt fascinati de jocul fulgilor de nea...De ce ii face ninsoarea sa zambeasca?
N-am auzit nici un copil caruia sa nu-i placa zapada...
"Va place doamna cum ninge?" Zambesc intinzand mana afara,pe geam ptr a aduce in clasa fulgul de nea...Imi place sa-i vad bucurandu-se la lucruri simple...asta inseamna ca inca sunt copiii,ca inca mai poarta in sufletele lor bucuria unica a acestor ani... Ies din clasa si,in urma le aud planurile"inca doua ore si apoi,ma duc cu sania pe deal la Galata..."

2 comentarii:

Dana spunea...

Si eu ma uitam azi la servici cum ninge afara...suuuuper...

Cristian Pirvu spunea...

Zapada apare din ce in ce mai rar. In copilarie, erau alte zapezi, alte arome, alte geruri. Si nu aveam nici o grija referitoare la virusul gripei nemaivazute ...

E nou pentru ei, si tine putin. Si pana la urma, sunt copii si au toate motivele din lume sa zambeasca :-)

http://vorbimromaneste.wordpress.com/